Asociatia Industriei de Protectia Plantelor din Romania – AIPROM impreuna cu specialistii din domeniu, cu fermierii si cu distribuitorii de input-uri pentru agricultura, au analizat situatia produselor de protectie a plantelor pentru cele mai importante culturi, pentru boli si daunatori specifici, evidentiind golurile de protectie si incercand sa estimeze pierderile de productie inregistrate in absenta acestor solutii.
„Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispozitia factorilor politici, a reprezentantilor MADR, ANF si a asociatiilor profesionale de fermieri. Scopul proiectului este acela de a trage un semnal de alarma cu privire la faptul ca protejarea culturilor de atacul bolilor si daunatorilor a devenit din ce in ce mai dificila in contextul reducerii numarului de solutii disponibile pe piata europeana. A interzice produsele de uz fitosanitar fara a pune absolut nimic in loc credem noi ca nu este sanatos. Astazi, mai avem aproximativ 30% – 40% din produsele de uz fitosanitar disponibile acum 15-20 de ani” – a declarat dl. Vasile IOSIF, Presedinte AIPROM.
Fermierul roman ramane incet, dar sigur, fara solutii viabile de protectia culturilor. Romania are organisme de daunare specifice, extrem de agresive si care nu sunt prezente in alte state europene. „Un exemplu in acest sens este Tanymecus Dilaticollis (Ratisoara porumbului). In absenta unei derogari pentru tratamentul la samanta, fermierul roman nu are niciun produs eficient omologat pentru combaterea acestui daunator care pune in pericol cultura de porumb, o cultura extrem de importanta in Romania” – a explicat Presedintele Asociatiei Industriei de Protectia Plantelor din Romania.
AIPROM crede cu tarie ca inovatia reprezinta o parte importanta a solutiei pentru o agricultura durabila si produse sanatoase intr-o societate care respecta mediul si gestioneaza cu inteligenta resursele.
„Impreuna cu fermierii, ne-am asumat misiunea de a furniza hrana suficienta, de calitate si accesibila pentru o populatie in continua evolutie. Putem realiza acest deziderat numai daca suntem pregatiti sa imbratisam tehnologia si sa permitem inovatiilor din agricultura sa isi exprime potentialul. Ne dorim ca factorii de decizie sa tina cont de realitatile curente vizavi de inovare si sa nu solicite industriei de protectia plantelor produse care ar putea fi disponibile in mod real in 20-30 ani de acum incolo. AIPROM crede ca acesta este momentul potrivit pentru ca toti factorii interesati sa coopereze pentru a pune la dispozitia autoritatilor responsabile argumente consistente care sa serveasca intereselor agriculturii romanesti” – a concluzionat dl. Vasile IOSIF, Presedinte AIPROM.
Daunatori in cultura de cereale
Culturile de cereale paioase ocupa astazi cea mai mare suprafata cultivata a tarii, aproximativ 2,6-2,7 milioane de hectare. Pentru a ajunge la maturitate cerealele paioase petrec aproximativ 10 luni in camp si sunt expuse unui numar foarte mare de agenti patogeni: boli, buruieni si daunatori.
„Controlul chimic al acestor patogeni reprezinta cea mai eficienta arma in lupta integrata impotriva acestora, toate celelalte masuri agrotehnice de control au rolul de a reduce atacul agentilor patogeni fara a-i putea controla efectiv. Initiativa de reducere a consumului de pesticide in culturile agricole pune fermierii in situatia de a nu mai putea face fata presiunilor mari ale atacurilor principalilor patogeni (gandac ghebos, viermi sarma) si, totodata, creeaza conditii propice de dezvoltare pentru agentii patogeni secundari (afide, boli ale bazei tulpinii, boli ale spicului). Controlul partial sau lipsa controlului acestor patogeni duce la bioacumulari ingrijoratoare in timp foarte scurt, producand atacuri fara precedent in culturile de cereale (ex: atacul masiv de afide, muste ale cerealelor si cicade din toamna lui 2019)” – a explicat Adrian Cosor, membru AIPROM.
Pe termen mediu si lung, fara posibilitatea de alternare a modurilor de actiune ale solutiilor chimice, initiativa de reducere a consumului de pesticide va atrage dupa sine aparitia mai rapida a fenomenului de rezistenta al patogenilor la actiunea pesticidelor, lasand astfel fermierii fara suficiente instrumente necesare in lupta impotriva daunatorilor si a bolilor.
Daunatori in cultura de grau
Retragerea tratamentului samanta si ulterior aproape a tuturor insecticidelor sistemice va duce la o utilizare excesiva a produselor de contact, cunoscute sub denumirea generica de piretroizi.
„Timpul scurt de protectie si rezistenta, pe care o vor capata de la utilizarea excesiva, va duce la un numar mare de aplicari. Astfel ca intr-un an cu presiune mare a daunatorilor acest fapt se va rasfrange intr-un mod negativ asupra reziduurilor din recolte, existand riscul ca din cauza unui numar foarte mare de tratamente sa fie depasite MRL-urile si recoltele respective sa fie interzise pentru comercializare si consum, putandu-se merge pana la obligarea fermierului sa isi distruga recolta, fiind improprie pentru orice fel de consum” – a explicat Vladimir Cojuhari, membru AIPROM.
Daunatori in cultura de porumb
Aproximativ doua treimi din cantitatea de porumb produsa in intreaga lume este utilizata ca furaj. In unele tari randamentul mediu la hectar atinge 10 t/ha, iar o mare parte a acestei cantitati este recoltata in stare matura si utilizata ca furaj.
„Atat porumbul boabe, cat si porumbul insilozat, reprezinta hrana cu cel mai ridicat continut caloric cu care pot fi hranite animalele si care contine mai mult ulei decat graul sau orzul, dar are un continut de proteine mai mic decat alte plante cerealiere. In Romania, porumbul face parte din alimentele traditionale si de rezistenta ale taranului roman, facandu-si loc pana si pe mesele cele mai rafinate. Productia de porumb a Romaniei in 2019 a fost de 16,99 milioane de tone de boabe. Este o recolta cu 9% mai mica decat cea raportata in 2018, in ciuda faptului ca suprafata semanata cu porumb in 2019 a fost mai mare cu 240.000 de hectare. In 2018, productia de porumb raportata de Romania a fost de 18,66 milioane de tone”- a spus Daniel Stanciu, membru AIPROM.
Daunatori in cultura de floarea-soarelui
Floarea soarelui este o cultura de mare importanta economica si alimentara, insa pana la momentul in care aceasta planta sa ajunga sa fie consumata, ea suporta atacul a numeroase specii de agenti fitopatogeni, daunatori si buruieni.
„Prin samanta se transmit numeroase boli, in special putregaiul cenusiu, putregaiul alb, mana si altele. In faza de germinare/rasarire floarea soarelui poate fi atacata de viermii sarma, gargarita porumbului – Tanymecus dilaticollis si alti daunatori de sol” – sustine Andreea Caimac, membru AIPROM.
Tanymecus dilaticollis repezinta un pericol deosebit, deoarece prin roaderea frunzelor cotiledonale in faza de rasarire, ramane numai tija care se usuca. „De asemenea, plantele pot fi retezate de la baza, producand mari pierderi de recolta. De aceea tratamentul la samanta reprezinta o veriga importanta in combaterea unora dintre cele mai pagubitoare boli si daunatori. Frunzele, tulpina si calatidiu sunt atacate de numerosi agenti patogeni precum Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinereal, Phomopsis helianthin, Phoma macdonaldi, Alternaria spp.” – a adaugat Liviu Chira, membru AIPROM.
Daunatori in cultura de rapita
Rapita este utilizata pentru producerea uleiului de calitate si a biodieselului. In acelasi timp, rapita are multiple utilizari si in industrie precum si in productia de furaje pentru animale.
„Extinderea culturii de rapita a fost insotita de cresterea atacului daunatorilor si o proliferare pe masura a bolilor, care se constituie in reali factori limitativi ai cantitatii si calitatii productiei. Siguranta productiilor de seminte de rapita este conditionata nemijlocit si de protectia culturilor impotriva atacurilor daunatorilor” – a mai spus Liviu Chira, membru AIPROM.
Daunatori in cultura de legume
Utilizam cu aproximativ 2/3 mai putine produse de protectia plantelor pe hectar comparativ cu tarile din vestul Uniunii Europene, dar avem cu mult mai multe provocari de depasit (entomofauna daunatoare locala atat ca varietate, cat si ca agresivitate, este mult peste ceea ce se intalneste in tarile concurente, mari producatoare de legume).
„Pe langa retragerea multor solutii de protectie eficiente, legumicultorii infrunta si o concurenta foarte agresiva reprezentata de tarile din UE puternic subventionate si cu un sistem de productie performant, dar si concurenta cu importurile provenite din tarile aflate in afara UE si care nu au aceleasi restrictii, acestea putand utiliza produse mai eficiente, mai agresive, dar generatoare de profituri mai mari. Provocarile venite din partea unor daunatori nu pot fi sustenabil depasite cu actualele solutii si mai ales cu viitoarele retrageri de produse. Daunatori ca Tuta absoluta (minierul tomatelor), Helicoverpa armigera (omida fructelor) sau Musculita alba de sera (care nu mai este de mult un daunator specific spatiilor protejate) sunt deja daunatori cu rezistenta la un numar mare de produse de protectie a plantelor. Aici apare cea mai mare nevoie de inovatie generatoare de noi solutii” – sustine Sorin Petrache, membru AIPROM.
Daunatori ai pomilor fructiferi
Una dintre cele mai mari investitii pe care cultivatorii de livezi trebuie sa le faca este investitia in produsele de protectie, deoarece pe tot parcursul ciclului de vegetatie numarul de tratamente poate varia pentru o livada intensiva de la 14 la 20 si uneori chiar mai mult in cazul in care se inregistreaza o presiune ridicata a bolilor si daunatorilor.
„Avand in vedere numarul mare de tratamente care se aplica in livezile super-intensive, exista o necesitate clara de a alterna diferite clase de chimie, pentru a tine sub control principalele boli si daunatori si pentru a preveni aparitia formelor de rezistenta la substantele disponibile pe piata, acestea fiind din ce in ce mai limitate ca numar. In plus, fata de provocarile cu principalele boli si daunatori cunoscuti, pomicultorii se confrunta cu aparitia unor noi daunatori (de ex. Dasineura Mali, Drosophilla Suzukii) pentru care nu exista solutii omologate in acest moment si care pot afecta calitativ si cantitativ productiile obtinute in livezile din Romania” – a explicat Ana-Maria Pascariu, membru AIPROM.
Fermierii au nevoie de suficiente produse pentru protectia plantelor care sa raspunda punctual problemelor din arealul Romaniei. Retragerea mai multor produse fitosanitare poate pune presiune pe cultivator care va avea dificultati in a produce la standardele cerute de piata.
„In plus, limitarea acestor solutii poate determina utilizarea produselor ramase intru-un mod nesustenabil si implicit poate duce la aparitia unor forme de rezistenta a agentilor patogeni si daunatori. In cazul pomilor fructiferi fenomenul de rezistenta se manifesta pentru acarienii din familia Tetranychidae, Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum), Paduchele din San Jose (Quadraspidiosus perniciosus), Viespea merelor (Hoplocampa testudinea), Viermele merelor (Cydia pomonella) Afide (Aphis spp), Musculita cu aripi patate (Drosophilla Suzukii) si boli precum Focul bacterian (Erwinia amylovora) si Moniliozele. Pomicultorii au nevoie de ajutor pentru a depasi problemele cu care se confrunta: atat solutii inovatoare de protectia plantelor, cat si suport pentru a produce fructe care sa raspunda cerintelor din ce in ce mai riguroase ale consumatorilor” – a mai spus Andrei Doru, membru AIPROM.
Alegerea unor produse de protectia plantelor selective pentru fauna utila si aplicarea acestora in concentratii corespunzatoare reprezinta un deziderat in strategia de management integrat, iar o plaja cat mai larga de produse de protectia plantelor ce au la baza substante active diferite, cu moduri de actiune diferite si din clase chimice diferite pot contribui la imbunatatirea managementului integrat la nivel de ferma.
Studiul complet realizat de AIPROM referitor la lipsa soluțiilor de protecția plantelor pentru anumite culturi, boli și dăunători poate fi consultat aici.
