Fenomenul de inghet al vitei de vie

Publicat de

Organele vegetative in crestere ale vitei de vie au un continut ridicat de apa, ceea ce le face susceptibile la inghet (fig. 1). Temperatura aerului de –2, –3°C poate deteriora permanent tesuturile verzi. Toleranta la inghet ramane scazuta in cea mai mare parte a sezonului de vegetatie si creste treptat la sfarsitul verii si toamna (aclimatizare la rece) si atinge varful maxim in mijlocul iernii. In mijlocul iernii, vita de vie este capabila sa tolereze temperatura de inghet printr-un proces complex numit supraracire profunda. De exemplu, celulele din mugurele inactiv devin rezistente la temperaturi mai scazute prin deshidratare (adica miscarea apei in spatiile intercelulare) si acumularea asa-numitului crioprotector (de exemplu, zaharuri solubile si proteine). Acesti compusi scad punctul de inghet al apei din tesutul plantei si stabilizeaza membranele celulare facand mugurii latenti sa poata supravietui la temperaturi cu mult sub zero. De asemenea, in timpul sezonului de repaus mugurii sunt deconectati sau slab conectati la tesuturile vasculare ale vitei de vie, ceea ce limiteaza potentialul lor de a absorbi apa. Dupa mijlocul iernii mugurii incep sa se deaclimateze si sa piarda toleranta la inghet odata cu cresterea temperaturilor si realizarea necesarului de frig.

Fig. 1

Punctul de inghet determina nivelurile de rezistenta la frig ale plantei si este definit ca temperatura la care tesuturile (celulele) sunt distruse.

Daunele directe ale inghetului apar atunci cand se formeaza cristale de gheata in interiorul protoplasmei celulelor (inghetare intracelulara), in timp ce daune indirecte pot aparea atunci cand se formeaza gheata in interiorul plantelor, dar in afara celulelor (adica inghetarea extracelulara). Nu temperatura rece, ci formarea ghetii este cea care raneste de fapt plantele. Prin urmare, principala cauza a deteriorarii plantelor cauzate de inghet este formarea de cristale de gheata extracelulare care provoaca stres secundar de apa asupra celulelor din jur.

Punctul de inghet isi face aparitia in urmatoarele cazuri: atunci cand apar vanturi puternice si reci (mai reci decat temperatura critica) sau in noptile senine si calme cand temperaturile din timpul zilei sunt peste nivelul de inghet.

Punctul de inghet in functie de fenofaza: umflarea mugurilor -19°C, dezmugurit -8°C, la apritia primei frunze -6°C, la aparitia celei de-a 2 a frunze -5°C, la aparitia celei de-a 3 a frunze -3°C, la aparitia celei de-a 4 a frunze -2°C.

Punctul de inghet in functie de organele plantei:

  • mugurii vitei de vie ingheata la temperaturi cuprinse intre -16 si -18°C (Cardinal, Perlette etc.) si -22 si -24°C (Rcatiteli, Riesling de Rin, Pinot gris, Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra etc.).
  • coardele de un an rezista pana la temperaturi de -20 pana la -21°C;
  • lemnul multianual rezista intre -22 si -24°C;
  • partile mai fragede ale lastarilor si inflorescentelor ingheata la temperaturi intre -0,2 si -0,5°C, iar baza lastarilor si frunzele mature sunt afectate intre -0,5 si -0,7°C.

Rezistenta soiurilor de vin la inghet:

  • Rcatiteli, Pinot gris, Pinot noir, Feteasca neagra: intre -24 si -22°C;
  • Coarna neagra, Feteasca alba, Feteasca regala, Riesling italian, Traminer roz, Aligoté, Muscat Ottonel, Sauvignon, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Oporto, Burgund mare: intre -22 si -20°C;
  • Perla de Csaba, Chasselas doré, Muscat de Hamburg, Italia, Galbena de Odobesti, Zghihara de Husi, Rosioara, Babeasca neagra, Cadarca, Sangiovese, Tamaioasa romaneasca: intre -20 si -18°C;
  • Muscat de Adda, Afuz Ali, Sultanina, Plavaie, Merlot: intre -18 si -16°C;
  • Cardinal, Perlette: intre -16 si -14°C.

Efectele aparitiei inghetului in cultura vitei de vie:

  • In functie de gradul de atac datorat inghetului productia va scadea din cauza realizarii taierilor de refacere a butucilor.
  • Apar probleme in ceea ce priveste maturarea lemnului anual si in diferentierea mugurilor de rod.
  • Mugurii secundari au o dezvoltare accelerata care duce la o crestere puternica a lastarilor vegetativi care provoaca la randul lor o circulatie defectuoasa a aerului si o patrundere slaba a luminii.
  • Un alt efect negativ este reprezentat de aparitia bolilor si daunatorilor.

Ing. Luminare Maria Cristina

ICDPP Bucuresti

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!