Gargarita frunzelor de mazare (Sitona lineatus), gata de atac

Publicat de
Sitona lineatus, adult (Fundulea, 23.04.2020)

Acest daunator este un „verisor” al ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis), ambele specii facand parte din familia Curculionidae. Daca ne uitam putin la cum arata adultii celor doua specii, putem vedea asemanari intre ele, cu mentinea ca gargaritele frunzelor mazarii sunt mai mici (4-5 mm lungime) comparativ cu ratisoara, care poate ajuge si la 10 mm lungime. Foarte interesant este faptul ca mazarea este o planta repelenta pentru T. dilaticollis, in schimb este meniul principal al speciei S. lineatus, care face obiectul acestui articol.

Pana de curand, suprafetele cultivate cu mazare erau reduse, principalul motiv fiind absenta unei piete stabile de valorificare a acestei culturi. In contextul Pactului Verde European (Green Deal), care vine „la pachet” cu diferite eco-scheme, cultura mazarii a devenit mai atractiva pentru fermieri, in special datorita platilor suplimentare care pot sa vina pentru inverzire. Despre avantajele mazarii asupra fertilitatii solului nu cred ca are rost sa vorbesc, deoarece sunt cunoscute de catre toti. La fel si despre avantajele acestei culturi in asolament.

Cresterea suprafetelor cultivate cu mazare inseamna insa si o „masa bogata” pentru gargarita frunzelor de mazare (Sitona lineatus). La fel ca si „verisorii din cultura porumbului”, atacul adultilor acestei specii este periculos cand mazarea se afla in primele faze de vegetatie. Daca avem si seceta, insotita de temperaturi ridicate, atunci atacul este si mai pagubitor, tinerele plantute de mazare pot sa piarda apa si apoi sa se usuce. Pentru a se intampla acest lucru, este nevoie si de o densitate mare a daunatorului. Atacul are loc si cand plantele se afla in faze mai avansate de vegetatie, caz in care adultii rod marginal foliolele frunzelor, rosaturile avand forma caracteristica a literei „U” (in acest mod se recunoaste cu usurinta in camp atacul de Sitona).

Atac caracteristic al adultilor speciei S. linetus la frunzele de mazare, in forma literei „U” (Fundulea, 22.04.2020)

Periculos poate sa fie si atacul larvelor, dar acesta survine cand plantele de mazare sunt intr-o faza de vegetatie mai avansata. Practic, larvele rod la inceput nodozitatile bacteriene, apoi radacinile, facand galerii adanci si neregulate. In functie de intensitatea atacului (in cazul larvelor), plantele de mazare fie stagneaza in crestere, avand o productie diminuata, fie pot sa se usuce in totalitate.

Gargarita frunzelor mazarii prezinta o generatie pe an, iernand ca adult in sol sau sub resturile vegetale, la o adancime de cativa centimetri. Cand temperatura aerului depasesete 18°C si intensitatea luminii 30000 lucsi, adultii ies din hibernare, parasesc locurile de iernare, indreptandu-se spre locul unde sunt amplasate noile culturi de mazare, fie prin zbor, fie prin deplasare la sol. In acest caz, exista un plus fata de Tanymecus dilaticollis, si anume ca adultii speciei S. lineatus au o capacitate mai buna de a zbura, comparativ cu „verisorii lor din porumb”. Durata medie de viata a unui adult este de 60-90 zile. O femela poate depune pana la 1400 de oua (intre lunile mai si iunie), in stratul superficial al solului. Trebuie mentionat ca, in ultimii ani, temperaturi mai mari de 18°C s-au inregistrat in sudul tarii inca din luna februarie. Daca in aceasta luna este cald, fermierii seamana mazarea. Dar caldura nefireasca poate veni, „la pachet” cu adultii speciei S. lineatus. Prin urmare, semanatul timpuriu al mazarii nu aduce garantia ca am scapat de atac. Personal, am vazut atacul gargatitelor, la o cultura de mazare de toamna in primele zile ale lui martie, anul trecut. Temperatura aerului era foarte ridicata, depasind 20°C. Noroc ca iarna a revenit in luna martie, iar aprilie a fost o luna destul de rece, prin urmare Sitona a fost „cumintita”. Dar in acest an se prefigureaza o primavara calduroasa si secetoasa, asa ca mazarea de primavara care se afla in primele faze de dezvoltare este in pericol, mai ales in zonele unde rezerva biologica a acestui daunator este ridicata.

Atac al adultilor speciei S. lineatus, la plantele de mazare aflate in primele faze de vegetatie (Fundulea, 8.04.2020)

Pe langa mazare, gargaritele mai ataca alte leguminoase cum ar fi fasolea, bobul, lucerna, trifoiul, etc. Chiar daca adultii nu distrug plantele, in cazul unui atac ridicat, suprapus cu o perioada secetoasa, recolta de mazare poate scadea. Spre deosebire de larvele speciei T. dilaticollis, al carui atac la radacinile porumbului nu are un impact economic asupra culturii, in cazul larvelor gargaritelor frunzelor mazarii, atacul acestora la nodozitati poate duce la scaderea cantitatii de azot fixate de cultura mazarii.

In tehnologia de cultura a mazarii de primavara nu s-a pus accent pe combaterea acestei specii de insecte. Pana nu demult, S. lineatus nu era considerat un daunator la fel de periculos ca si gargarita mazarii (Bruchus pisorum). De fapt, pot exista confuzii, daca ne referim la cele doua specii, cu denumirile populare. Cresterea suprafetelor cultivate cu mazare ar putea duce, pe viitor, la cresterea nivelului populatiilor speciilor S. lineatus. Momentan nu exista omologat niciun insecticid folosit pentru tratamentul semintelor mazarii, in vederea combaterii daunatorilor care pot ataca cultura imediat dupa rasarit. In vegetatie, se poate interveni cu insecticide de contact, in cazul in care presiunea de atac este ridicata, iar plantele de mazare se afla in faza de sensibilitate maxima fata de atacul adultilor acestei specii.

Lucrarile solului pot limita, intr-o oarecare masura, populatia gargaritelor frunzelor de mazare, avand in vedere ca adultii hiberneaza in stratul superficial al solului, dar nu trebuie sa uitam ca au o capacitate de zbor mai buna decat a „verisorilor” din lanul de porumb, acestia din urna deplasandu-se mai mult la suprafata solului.

Un asolemant corespunzator, in care sa fie incluse 6-7 culturi, ar putea limita nivelul populatiei acestei specii, considerate daunatoare leguminoaselor pentru boabe. Daca avem in asolament atat mazare, cat si lucerna sau trifoi, atunci gargaritele au multa „mancare”. Sa ai un asolament ca la carte, care sa fie si rentabil economic (sa poata fi valorificate pe piata toate culturile din asolament) este o mare provocare si ar necesita existenta unei strategii la nivel de tara.

De aceste aspecte trebuie sa tinem cont cand vorbim despre inverzire. Cresterea suprafetelor cultivate cu leguminoase pentru boabe, cat si cu cele furajere (lucerna, trifoi), este un lucru benefic pentru fertilitatea solului si nu numai, dar este benefic si pentru speciile de insecte fitofage, care au „in meniul lor” aceste culturi, asa cum este cazul gargaritei frunzelor de mazare (S. lineatus). Iar schimbarile climatice, concretizate prin cresterea temperaturilor, favorizeaza, in general, insectele daunatoare culturilor agricole, inclusiv pe cele care ataca leguminoasele (cum este cazul gargaritei frunzelor mazarii).

Este asadar dificil sa gasim un echilibru intre avantajele obtinute in urma cresterii suprafetelor cu leguminoase pentru boabe (inclusiv mazarea) si dezavantaje (cresterea rezervei biologice ale daunatorilor acestei culturi), dar nu imposibil.

Dr. ing. Georgescu Emil

INCDA Fundulea

S-ar putea să te intereseze

Hot News