Dupa un decembrie foarte calduros, care a continuat in aceeasi nota in prima saptamana a anului 2024, cand temperaturile in sudul tarii au depasit si 18ºC, iata ca iarna si-a intrat (cu intarziere) in drepturi. Temperaturile au scazut cu multe grade sub limita pragului de inghet, in majoritatea regiunilor tarii, dar si sub limita gerului in Moldova sau Transilvania, dar si unele zone din sud-vestul tarii. Din pacate nu peste tot unde a fost frig a fost si strat de zapada. Pe de alta parte, temperaturile scazute din timpul iernii pot veni in ajutorul fermierilor, prin scaderea rezervei biologice ale principalelor specii de insecte daunatoare ale culturilor agricole. In continuare vin cu cateva exemple in acest sens.
Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) a inregistrat o crestere a atacului in ultimul deceniu, cu consecinte negative pentru fermieri. O iarna blanda, cu temperaturi ridicate (cum s-a intamplat in ultimii ani), fara precipitatii, are drept rezultat o mortalitate scazuta a larvelor hibernante si, posibil, o populatie ridicata a daunatorului anul urmator. Din contra, o iarna cu geruri si zapezi, poate duce la scaderea numarului larvelor care scapa cu viata de sezonul hivernal, deci rezerva biologica mai scazuta vara viitoare. Aici mai conteaza si alte aspecte, cum ar fi existenta pe camp a cocenilor de porumb netocati, care pot servi ca un fel de „casute” pentru larve. De asemenea, asa cum am aratat in precedentele articole, unii fermieri nu au mai recoltat porumbul. Si in acest caz larvele sfredelitorului pot sa fie favorizate.
Omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera) a pus probleme fermierilor din sudul si sud-estul tarii, in ultimii ani, la cultura porumbului. De asemenea, aceasta specie a pus probleme si horticultorilor, prin atacurile la culturile de tomate, ardei etc. Daunatorul ierneaza sub forma de pupa in sol, la adancimi cuprinse intre 7 si 25 cm (uneori se poate gasi si mai jos de 30 cm). Gerurile din timpul iernii pot avea drept rezultat o mortalitate ridicata a pupelor hibernante si o presiune mai scazuta de infestare, anul urmator. Acum depinde si frecventa acestor geruri precum si prezenta sau absenta stratului de zapada. Daca avem o zapada consistenta atunci chiar si in cazul unor geruri mari, larvele pot sa fie la adapost de frig. Pe de alta parte, un ger uscat (fara zapada) poate produce pagube culturilor de toamna, mai ales ca anul trecut, din cauza secetei, fermierii au semanat cu intarziere.
Viermele vestic al radacinilor porumbului (Diabrotica virgifera virgifera) si-a facut simtita prezenta si in sudul si sud-estul tarii. Femelele depun ouale in sol, la adancimea de 15-20 cm (uneori pot ajunge la 35 cm). In mod normal, o femela depune mai mult de 400 de oua, dar poate ajunge si la 1000 de oua depuse. O iarna cu zapada insemnata si cu geruri mai dese poate avea ca efect reducerea cu 2/3 a numarului de oua viabile in primavara. Din contra, o iarna blanda, cu temperaturi ridicate, fara precipitatii si vanturi puternice are un efect contrar, favorizand supravietuirea majoritatiii oualelor depuse, ceea ce inseamna posibila presiune de infestare mai ridicata anul urmator. Iar daca fermierii mai fac si monocultura de porumb…
Exista si daunatori care nu sunt influentati de sezonul hivernal. Este si cazul ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll), care ierneaza ca adult hibernant la 40-60 cm adancime in sol, uneori se gaseste si la 100 cm! Datorita adancimii mari la care se gasesc adultii hibernanti, gerurile din timpul iernii nu au efect asupra lor.
In toamnele ultimilor ani, la grau, dar mai ales la orz, au fost probleme cu atacul afidelor. Acestea au fost favorizate si de temperaturile ridicate din lunile octombrie-noiembrie, precum si de seceta. Afidele ierneaza in stadiul de ou de rezistenta pe diferite graminee spontane sau cultivate (in cazul speciilor nemigratoare) sau pe specii de pomi sau arbusti fructiferi si ornamentali (in cazul speciilor migratoare). In literatura de specialitate se mentioneaza ca mai multe zile consecutive cu temperaturi scazute (sub -20°C) sau cu persistenta stratului de zapada (mai mult de 30 de zile) au ca efect distrugerea unui numar insemnat de oua de rezistenta. Este drept ca, in ultimul timp, aceste conditii nu prea s-au mai intalnit in tara noastra.
Tot in perioada toamnei, la cultura rapitei, au fost probleme cu atacul afidelor apartinand speciei paduchele verde al piersicului (Myzus persicae). Datorita temperaturilor ridicate din lunile octombrie si mai ales, noiembrie, afidele erau prezente si foarte active pe fata inferioara a frunzelor de rapita.
Anul trecut am vazut afidele la lucru, inclusiv in decembrie. Cand au venit temperaturi mai scazute, intr-o perioada scurta de timp, afidele au inghetat. Uneori, iarna poate sa fie cel mai bun insecticid!
Plosnita cerealelor (Eurygaster spp.) este principalul daunator al graului de toamna. Insectele ierneaza ca adult sub frunzarul padurilor (in special de stejar), aflate in apropierea culturilor agricole. In urma cercetarilor efectuate la INCDA Fundulea de catre Popov, s-a ajuns la concluzia ca in cazul unei ierni normale mortalitatea adultilor hibernanti este cuprinsa intre 10 si 25%. In schimb, daca avem o iarna fara geruri si fara strat de zapada, mortalitatea poata sa fie mai scazuta de 5%, caz in care avem o presiune mare de infestare sezonul urmator.
Un alt daunator periculos la cultura graului este gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides). In mod normal, larvele aflate in stadiul al II-lea, ierneaza in sol, pana la topirea zapezii si cresterea temperaturii. Larvele pot iesi din hibernare si se pot hrani cu plantutele de grau si in mijlocul iernii, daca nu este zapada, iar temperatura solului pana la adancimea de 10 cm depasesete +3°C. Din pacate, aceasta situatie s-a intalnit in ultimii ani, cand am avut parte de ierni atipice.
Au fost doar cateva exemple care confirma inca odata zicala ca „gerul este un bun insecticid”, desi acesta poate avea efecte secundare, nedorite asupra culturilor. O iarna apropiata de normal, fara temperaturi anormal de ridicate, poate inseamna o presiune mai mica de infestare asupra principalelor culturi agricole, primavara si vara urmatoare.
Dr. ing. Georgescu Emil
INCDA Fundulea
