Influenta factorilor biotici si abiotici asupra duratei de pastrare a tuberculilor de cartof

Publicat de

Cartoful este una dintre cele mai importante plante alimentare, industriale si furajere. Productia de cartofi obtinuta anul trecut – 2,68 milioane de tone – claseaza Romania pe locul sase in Uniunea Europeana (UE), prima pozitie fiind ocupata de Germania, cu 11,55 milioane de tone, potrivit datelor provizorii anuntate de Institutul National de Statistica (INS).

Piata cartofilor din Romania se ridica la 1,4 miliarde de euro, iar productia in ponderea vegetala este de 8,6%. In fiecare an este obligatorie pastrarea unor mari cantitati de cartofi, deoarece ei nu pot fi folositi intr-un timp scurt, ci treptat, atat in alimentatia omului si animalelor, cat si in industrie. In afara de acesta, o mare cantitate de tuberculi, aproape un milion de tone, trebuie pastrati pentru plantare in anul urmator.

In timpul pastrarii, sub influenta conditiilor exterioare, tuberculii de cartof pot sa-si modifice compozitia chimica si sa-si piarda valoarea culinara, pot pierde apa, pot incolti sau pot fi atacati de diferite boli, fapt ce atrage dupa sine alterarea recoltei si inregistrarea unor scaderi in greutate.

Procese care au loc in tuberculii de cartof in timpul pastrarii

Pierderea apei din tuberculi prin procesul de transpiratie determina reducerea turgescentei celulare si, ca urmare, tuberculii de cartof isi pierd prospetimea, se vestejesc si se zbarcesc. In tuberculii vestejiti se intensifica procesul de dezasimilatie si astfel creste continutul de zahar, creandu-se conditii foarte bune pentru dezvoltarea microorganismelor. Ca si solutie, tuberculii pot fi feriti de vestejire prin mentinerea unei temperaturi scazute si printr-o umiditate relativa a aerului mai ridicata (4-5°C; umiditate relativa 92-95%)

Respiratia este cel mai important proces biochimic ce are loc in tuberculii pusi la pastrat. La o respiratie intensa se pierde din tuberculi o mare cantitate de substanta organica, marindu-se astfel sensibilitatea acestora la atacul diferitelor microorganisme. Procesul este cu atat mai intens in cazul tuberculilor vestejiti, vatamati mecanic, atacati de boli sau neajunsi la maturitate. De asemenea, o temperatura ridicata in depozit accelereaza si mai mult acest proces.

Pierderile cele mai insemnate in cazul tuberculilor de cartofi pusi la pastrare se inregistreaza din cauza activitatii microorganismelor (bacterii si ciuperci). In timpul pastrarii, microorganismele pot produce, prin stricarea tuberculilor, pierderi de 20-30%, iar in unele cazuri acestea pot determina alterarea intregii cantitati de cartofi pusa la pastrare.

Dintre bolile specifice pastrarii, cele mai pagubitoare sunt:

  • Putregaiul umed – Erwinia carotovora pv. carotovora
  • Putregaiul inelar – Corynebacterium sepedolicum
  • Putregaiul uscat – Fusarium solani
  • Mana – Phytophthora infestans

Putregaiul umed al tuberculilor – Erwinia carotovora pv. carotovora

Este o bacterioza raspandita in toate tarile cultivatoare de cartofi din Europa si America. In sectiunea prin tuberculul afectat se constata o coloratie roz-violacee a inelului de vase. Intr-un stadiu mai avansat, in tubercul se formeaza caverne pline cu un mucilagiu bacterian, ce emana miros neplacut, iar pulpa tuberculului se descompune in intregime.

Putregaiul uscat al tuberculilor – Fusarium solani

Putregaiul patrunde prin rani sau mici zgarieturi provocate de nematozi in tuberculi si evolueaza in depozitele slab aerisite, cu temperaturi ridicate (15-28°C) si umiditate mare (50-80%). Atacul se manifesta pe tuberculi, unde apar pete brune, in dreptul carora tesutul este moale. Pulpa tuberculilor putrezeste si capata o culoare bruna, apoi se usuca si se intareste. Treptat, tuberculul atacat se zbarceste, isi micsoreaza volumul, pulpa transformandu-se intr-o masa tare, sfaramicioasa, de culoare alb-galbuie.

Mana cartofului – Phytophthora infestans

Pe tuberculii atacati, mana se manifesta sub forma unor pete brune, brun cenusii sau albastrii, in dreptul carora coaja tuberculului este usor afundata. Petele au dimensiuni si forme variate si cuprind, rareori, toata suprafata tuberculului.

Pastrarea corespunzatoare a tuberculilor

Dupa recoltarea tuberculilor, temperatura aerului de 10-15°C nu este daunatoare acestora. Din contra, aceste conditii favorizeaza in continuare o mai buna suberificare a tuberculilor ce nu s-au maturizat deplin, cicatrizarea ranilor care nu s-au putut evita si sinteza amidonului. In continuare, temperatura scade treptat si se mentine constanta pe toata perioada de pastrare. In timpul pastrarii, temperatura din depozitele de pastrare, fie ele permanente sau temporare, trebuie controlata cu regularitate in primele 2-3 saptamani zilnic, apoi de doua ori pe saptamana.

Pentru buna pastrare a tuberculilor, un rol important prezinta si umiditatea relativa a aerului. Intrucat tuberculii de cartof au continutul in apa ridicat, umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie ridicata, pentru a se preveni sau reduce transpiratia si vestejirea.

In timpul pastrarii tuberculilor, umiditatea aerului se controleaza saptamanal, folosind pentru aceasta higrometrul sau psihometrul. In cazul cand umiditatea este scazuta, se stropeste pardoseala cu apa, iar in exces se ventileaza depozitul sau se folosesc substante higroscopice puse in cutii asezate in diferite parti ale depozitului. Ventilatia se face numai in cazul cand temperatura aerului de afara este mai mica decat temperatura de la suprafata tuberculilor. Astfel, vaporii de apa se condenseaza peste tuberculi, ii umezesc si se creeaza astfel conditii potrivite pentru dezvoltarea microorganismelor.

Aerisirea depozitelor in care se pastreaza cartofii este deosebit de importanta. Cand oxigenul se gaseste in cantitati prea mici, se produce in tuberculi respiratia anaeroba care grabeste alterarea lor. La cantitati prea mari de oxigen se intensifica procesul de respiratie, fapt care, de asemenea, este daunator unei bune pastrari. Oxigenul trebuie sa se gaseasca in depozitele de pastrare in cantitati mici (5-12% din compozitia aerului), pentru ca procesele fiziologice din tuberculi sa decurga lent. In acest fel, durata de pastrare a cartofilor se prelungeste, pastrandu-se in acelasi timp nealterata vitalitatea si valoarea lor culinara.

Pastrarea cartofilor de consum se face la intuneric, pentru a se evita clorofilizarea lor si formarea de solanina, care este daunatoare organismului uman si animal. Cartofii de samanta se pot pastra si in incaperi cu lumina putin intensa, prelungindu-se prin aceste conditii durata de pastrare. Repausul germinal mai indelungat al soiurilor de cartof constituie, de asemenea, o insusire foarte importanta pentru pastrarea cartofilor o durata mai mare de timp si in conditii mai bune.

Ing. Cojanu Daniel Nicolae

ICDPP – Bucuresti

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!