Cercetatorii de la ICPA-Bucuresti, in colaborarea cu Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor din cadrul UPB, au testat un ingrasamant organic inovator obtinut prin procesarea de biomasa algala, namol din canalizare si gunoi de grajd.
In cadrul proiectului a fost atent studiata compozitia celor trei materii prime, prin efectuarea unor analize fizico-chimice detaliate. Biomasa algala, namolul din canalizare si gunoiul de grajd utilizate in realizarea ingrasamantului contin macroelemente in cantitati mari, microelemente de tipul cuprului si zincului in cantitati usor crescute si metale grele in cantitati scazute.
Pentru realizarea ingrasamantului s-a utilizat procedeul compostarii, unde s-au atins temperaturi de pana la 63° Celsius, care au contribuit la sterilizarea materialului si indepartarea microorganismelor potential patogene din gunoiul de grajd si din namolul de canalizare.
S-au obtinut astfel patru variante de compost, toate avand o calitate nutritionala buna, dupa urmatoarea proportie: mixtura in parti egale din fiecare materie prima si mixturi in care una dintre materiile prime se regasea in proportie de 50%, iar restul in proportii de 25% fiecare. Dozele utilizate in camp au fost de 25, 50, 75 si 100 t/ha.
Efectele asupra fertilitatii solului si efectele in ceea ce priveste dezvoltarea plantelor au fost testate intr-un camp experimental, pe culturi de porumb si floarea soarelui, prin cuantificarea continutului de ulei extras din seminte. Pe post de loturi martor au fost utilizate culturile semanate pe soluri pe care nu au fost aplicate niciun fel de ingrasaminte, precum si culturi care au fost fertilizate cu ingrasaminte chimice tip NPK.
Rezultatele studiului au aratat ca atunci cand compostul prezinta in proportie majora alge se obtin cele mai mari continuturi de ulei, in cazul culturii de porumb. Atunci cand proportia majora este reprezentata de gunoi de grajd se obtin cele mai mari continuturi de ulei la floarea soarelui. De asemenea, cea mai buna calitate nutritiva a acizilor grasi nesaturati extrasi din boabele de porumb a fost obtinuta in cazul hibrizilor ce au crescut pe sol unde a fost aplicat ingrasamantul ce avea drept componenta majora namol de canalizare.
