Principalele boli care afecteaza cultura de varza de toamna

Mana verzei – Peronospora brassicae (Fig. 1)

Simptome

Plantutele cele mai sensibile sunt in faza de 3-4 frunze adevarate: pe fata superioara apar pete mici, de forma neregulata, verzi-galbui, cu puf abicios pe fata inferioara. Frunzele atacate se usuca sau putrezesc, planta cu atac puternic piere.

Pe frunze apar pete circulare, cu puf alb-cenusiu, tesuturile se necrozeaza iar in cele din urma frunzele se usuca. Atacul continua si in depozite, afectand foile exterioare ale capatanii.

La plantele semincere sunt atacate frunzele, tulpinile, inflorescentele si silicvele unde apar pete galbui, apoi cenusii. Atacul duce la uscarea florilor si scaderea drastica a recoltei de samanta.

Transmitere si raspandire

In tesuturile atacate patogenul formeaza oospori globulosi, prin care rezista peste iarna. Transmiterea mai are loc si prin sifonoplastul din radacinile plantelor ca si prin samanta infectata. Poate rezista si in culturile de toamna (rapita) sau in buruienile perene, infectate.

Temperaturile de 10-15℃, umiditatea peste 90%, prezenta picaturilor de apa pe organele plantei, reprezinta factori de risc care pot duce la aparitia manei.

Masuri de protectie:

In camp:

rotatia de 3-4 ani
adunarea si distrugerea resturilor infectate
araturi adanci
combaterea buruienilor
samanta sanatoasa dezinfectata termic sau chimic
protectie chimica asigurata in special culturilor semincere (produse antiperonosporice).

In sere:

aerisire, cu evitarea excesului de umiditate
tratarea rasadurilor cu produse antiperonosporice

Combatere chimica:

CUPROFIX ULTRA – 1,4-1,8 kg/ha
ORTIVA TOP – 1,0 l/ha

Hernia radacinilor – Plasmodiophora brassicae (Fig. 2)

Apare frecvent in zonele cu soluri acide si regim pluviometric bogat. Poate sa apara si in alte zone ca urmare a acidifierii solului prin utilizarea unilaterala a ingrasamintelor pe baza de azotat de amoniu si superfosfat si a mentinerii terenului imbibat cu apa, pe perioade lungi. Destul de frecvent, boala apare si in solarii, ca urmare a folosirii de rasad infectat.

Simptome

La rasad ciuperca provoaca ingrosarea radacinii principale.

In camp, plantele infectate stagneaza in crestere si pot fi culcate de vant (inradacinare slaba). Pe vreme calda, plantele se ofilesc, apoi se usuca, de obicei, fara sa formeze capatani. Pe radacini apar ingosari evidente (cu diametrul de pana la 30 de ori mai mare) care alterneaza cu strangulatii (aspect de hernie).

Pentru evitarea aparitiei acestui agent patogen sunt foarte impotante masurile preventive.

Masuri de protectie:

rotatie de minimum 4 – 5 ani
corectarea reactiei acide a solului (aplicarea de amendamente). Acelasi lucru trebuie avut in vedere si pentru amestecul de pamant folosit la producerea rasadului, amestec dezinfectat obligatoriu inainte de folosire.
folosirea de rasad sanatos
smulgerea si distrugerea plantelor atacate
distrugerea buruienilor din culturi (cu tot cu radacini)
adunarea resturilor infectate
aratura adanca

Alternarioza – Alternaria brassicae, A. brassicicola, A. japonica (Fig. 3)

Este intalnita frecvent in culturile de crucifere, mai ales in regiunile umede.

Simptome

La plantute pe axa hipocotila si cotiledoane apar pete clorotice, apoi necrotice, brun-negricioase. Un atac puternic de alternarioza in primele stadii de vegetatie poate determina caderea plantutelor. Plantutele care supravietuiesc atacului devin surse importante de inocul pentru noi infectii secundare in timpul perioadei de vegetatie.

Frunzele atacate prezinta pete circulare sau elipsoidale, brune, apoi negricioase, zonate concentric, faza care corespunde cu momentul sporularii ciupercilor. Atacul este depistat mai ales pe frunzele inferioare, contribuind la necrozarea acestora.

Pe tulpini apar pete mai ales in partea dinspre varf, sub forma unei linii alungite in directia axului.

Pe capatani apar pete mai mult sau mai putin circulare izolate sau confluente, brune-negricioase.

Transmitere si raspandire.

Transmiterea se realizeaza prin resturi vegetale si samanta. O sursa de inocul care trebuie avuta in vedere o constituie si buruienile crucifere, precum si resturile culturilor de rapita sau mustar.

Factori de risc

Anii bogati in precipitatii, temperaturile de 20-28℃, ingrasamintele pe baza de azot aplicate in exces reprezinta factori de risc in aparitia alternariozei.

Masuri de protectie