In 1963, V. Lemeni a raportat prima aparitie a daunatorului Suillia lurida (Meigen, 1830), in tara noastra, in culturile din regiunea Olteniei. De atunci si pana in prezent, aceasta specie si-a extins treptat raspandirea in toate regiunile tarii, cauzand daune care viariaza intre 10% si 60%, in functie de zona si conditiile climatice.
In culturile de usturoi, musca provoaca daune anual. Simptomele initiale apar imediat dupa infestare, manifestandu-se prin ingalbenirea, subdezvoltarea si rasucirea usoara in spirala a frunzei centrale la plantele afectate. Pe masura ce timpul trece, plantele inceteaza sa mai creasca, raman mici si se usuca. La nivelul solului, bulbii isi pierd consistenta, devin moi si incep sa putrezeasca treptat. De obicei, atacul in cultura se manifesta in mod dispersat. Chiar daca este o specie daunatoare cu impact economic semnificativ, musca usturoiului este insuficient cunoscuta de catre legumicultori, fiind adesea confundata cu atacul produs de nematodul bulbilor si al tulpinilor (Ditylenchus dipsaci, Kühn, 1857).
In conditiile din tara noastra, musca usturoiului are o singura generatie pe an. In stadiul adult, ierneaza pe resturile vegetale ramase in camp dupa recoltare, sub bulgarii de pamant sau in gramezile de gunoaie. Locurile de iernare sunt abandonate devreme in primavara, uneori la sfarsitul lunii februarie, cand temperatura solului atinge valori de 2-3°C in straturile de suprafata. Aceste insecte sunt active in zilele calde si insorite si mai putin mobile in timpul vremii umede si racoroase. Curand dupa eclozare, are loc copularea. Ponta este depusa in grupuri mici sub bulgarii de pamant din jurul plantelor gazda si uneori chiar pe frunzele de usturoi. Perioada de depunere a oualor se intinde pe o perioada de 20-25 de zile, timp in care o femela poate depune pana la 60 de oua. Dezvoltarea embrionara dureaza intre 6 si 8 zile. Dupa eclozare, larvele patrund in frunzele de usturoi, sapand o galerie descendenta pana la nivelul coletului. Acestea se localizeaza preferential la baza frunzelor centrale si rar coboara sub zona coletului in interiorul bulbilor.
O caracteristica distinctiva a acestui daunator este ca o singura larva se dezvolta pe o singura planta. Durata stadiului larvar este cuprinsa intre 25 si 35 de zile. La maturitate, larvele parasesc plantele gazda si se impupeaza in straturile superficiale ale solului, la o adancime de 3-4 cm. Durata stadiului de pupa este de 5-7 zile. Adultii noi apar in camp din a treia decada a lunii mai. Acestia au o nuanta brun-galbuie, cu corpul acoperit de peri scurti, avand o lungime de aproximativ 7-8 mm. Aripile sunt mai lungi decat abdomenul. Ouale sunt de forma oval-alungita si au o culoare alba.
Dupa eclozare, larvele sunt de culoare alba, iar in stadiul de maturitate devin galbene si ating o lungime de 6-10 mm. Adultii au un zbor greoi si de scurta durata, fiind in general localizati pe culturile in care au eclozat. Reducerea pagubelor se realizeaza prin aplicarea de masuri preventive si curative.
Dintre masurile preventive, se pot enumera:
- Efectuarea araturilor adanci de toamna pentru a ingropa adultii care ierneaza sub bulgarii de pamant din straturile superficiale ale solului.
- Implementarea rotatiei culturilor pentru a preveni formarea focarelor de infestare.
- Strangerea resturilor vegetale ramase in camp dupa recoltare, sub care adultii prefera sa hiberneze.
- Efectuarea de prasit repetate pentru distrugerea pupelor aflate in repausul estival.
- Utilizarea benzilor capcana formate din plante de usturoi plasate inaintea infiintarii culturilor in camp si ulterior distrugerea lor.
- Monitorizarea periodica a culturilor si eliminarea plantelor afectate de atac.
In ceea ce priveste combaterea curativa, utilizarea produselor fitosanitare este recomandata doar pentru loturile semincere. In acest sens, se obtin rezultate pozitive prin aplicarea de tratamente foliare atunci cand adultii apar in numar mare. Perioada optima de tratament fiind stadiul de 2-3 frunzulite a culturii cu produsul Mospilan 20 SP – 0,025%. Pentru culturile de usturoi infiintate toamna, se recomanda efectuarea tratamentelor fitosanitare utilizand 0,75 l/ha de Benevia sau 0,2 kg/ha de Mospilan 20 SP. Tratamentul trebuie aplicat prin imersarea plantelor, asigurandu-se ca solutia atinge zona coletului, care este afectata de daunatori. Pentru a asigura aderenta solutiei de tratament, se recomanda adaugarea unui adeziv precum Aracet (0,2%). Lipsa acestuia poate reduce eficacitatea tratamentelor cu pana la 70%.
Drd. Chiriloaie-Palade Andrei
