Cumpararea rosiilor si a altor fructe este intotdeauna un joc de noroc, deoarece, oricat de bune ar fi, de cele mai multe ori nu au aroma. Un grup de oameni de stiinta a descoperit o gena care ar putea creste sansele ca viitoarele rosii cumparate sa ramana ferme mai mult timp si sa aiba combinatia potrivita de aroma si moliciune atunci cand sunt consumate.
Aceasta descoperire ar putea fi, de asemenea, binevenita pentru comercianti, care cauta intotdeauna modalitati de a extinde durata de valabilitate a fructelor si legumelor fara a sacrifica aroma.
Fructele devin mai moi pe masura ce se coc, facandu-le „predispuse” la deteriorari sau putrezire in timpul transportului de pe camp la magazinul alimentar. In prezent, fermierii extind termenul de valabilitate prin recoltarea fructelor inainte ca acestea sa fie coapte si controleaza temperatura si alti factori de mediu in timpul transportului. Dar aceste metode intarzie intregul proces de coacere, rezultand rosiile, dar si alte fructe ferme, fara aroma.
Studiul a aprofundat genomul rosiei (Solanum lycopersicum) pentru a cauta gene implicate in „inmuierea” fructelor, dar nu si in maturarea lor. Echipa a identificat un factor de transcriptie, SlLOB1, care controleaza o gama larga de gene si care determina fermitatea peretelui celular si a proceselor de „inmuiere” a fructelor.
Modularea SlLOB1 ar putea duce la rosii coapte si, prin urmare, aromate, care nu au inceput sa se inmoaie, sporindu-le durata de valabilitate.
