Oare va reusi Franta sa determine fermierii sa cresca suprafata cu leguminoase, culturi care pe langa continut mare de proteina, au si o actiune benefica fata de mediu?
“Trebuie sa recream ceea ce se numeste suveranitatea proteinelor din Europa. Asta inseamna ca Europa trebuie sa poata sa produca propriile proteine pentru sine, pentru consumul uman, dar si pentru hrana animalelor.”, spunea Emmanuel Macron in august 2019.
Care este miza cresterii productiei de proteina vegetala?
Acum suntem dependenti de importurile de soia din America de Sud pentru hrana animalelor. Importul de soia reprezinta pretul defrisarilor si distrugerii biodiversitatii. Franta adopta o strategie nationala pentru producerea de proteina vegetala in perioada 2020 – 2030.
100 de milioane de euro pentru primii 2 ani
- Isi recastiga suveranitatea.
- Reduc dependenta de importuri.
- Muta productia.
- Ca un beneficiu pentru mediu, leguminoasele contribuie la durabilitate prin fixarea azotului din aer in sol.
- Remunereaza fermierii si castiga in competitivitate.
- Reduc expunerea la fluctuatiile preturilor mondiale la soia.
3 prioritati pentru urmatorii 2 ani, finantate prin plan
- Reducerea dependentei de importurile de materiale bogate in proteine, in special soia.
- Imbunatatirea autosuficientei alimentare a animalelor, la scara fermelor, regiunilor si sectoarelor.
- Elaborarea unei oferte de produse locale in ceea ce priveste legumele uscate (linte, naut, fasole, etc.).
Sursele de proteine vizate de strategia nationala de proteine vegetale sunt:
- pentru hrana animalelor: soia, mazare, lupin, lucerna, trifoi, mazariche, etc.;
- pentru hrana umana: mazare, fasole, soia, naut, linte, etc.
Toate aceste culturi au calitati nutritionale care corespund unei diete umane sanatoasa si echilibrata, conform programului national de nutritie pentru sanatate.
