Paduchele cenusiu al verzei (Brevicoryne brassicae) ne poate face surprize neplacute inainte de recoltarea rapitei

Publicat de
Fig. 1 – Paduchele cenusiu al rapitei (Brevicoryne brassicae) pe plantele de rapita, 12.05.2019

Am inceput deja sau mai avem putin pana la recoltatul rapitei, o cultura foarte incercata si in acest an agricol, incepand inca cu semanatul, continuand cu o iarna total atipica si, in final, cu o primavara la fel de atipica, atat din punct de vedere climatic, cat si ca atac al principalilor daunatori. Cine a scapat cu bine de atacul puricilor din toamna (Phyllotreta spp. si Psylliodes chrysocephala), al larvelor viespii rapitei (Athalia rosae), de cel al buhei verzei (Mamestra brassicae), al larvelor fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae) sau de atacul gargaritelor tulpinilor (Ceutorhynchus napi), primavara foarte devreme, precum si de atacul gandacului lucios (Meligethes aeneus) sau al gargaritelor silicvelor (Ceutorhynchus assimilis) in a doua parte a primaverii, tinde sa lase garda jos, presupunand ca nu vor mai fi probleme cu alti daunatori, mai ales ca rapita a intrat in „linie dreapta”. Ei bine, nu este chiar asa, in unii ani cu primaveri calde si secetoase ne putem trezi cu tulpinile si silicvele inca verzi ale rapitei acoperite de niste afide cenusii, care pot sa ne dijmuiasca din recolta. Este vorba despre paduchele cenusiu al verzei (Brevicoryne brassicae), considerat un daunator secundar al rapitei, dar care, in unii ani, au putut sa puna probleme serioase acestei culturi.

Afidele se deosebesc relativ usor de alte specii, femelele aptere prezinta corpul globulos, de 1,8-2,5 mm lungime, de culoare galben-verzuie, acoperit cu o secretie ceroasa, alb cenusie (de aici vine si numele popular al speciei). Transversal, corpul prezinta doua benzi de culoare inchisa. Antenele sunt formate din 6 articule de culoare inchisa. Femelele aripate au corpul subcilindric, de 1,6-2,5 mm lungime, capul si toracele de culoare bruna, iar abdomenul galben-verzui. Antenele sunt formate din 5 articule, aproape la fel de lungi ca si corpul. Aripile hialine au 6,8 mm in anvergura.

Fig. 2 – Paduchele cenusiu al rapitei (Brevicoryne brassicae) pe plantele de rapita, 12.05.2019

Larvele sunt de tip postoligopod, fiind asemanatoare cu adultii. Oul de rezistenta este alungit, de 0,5 mm lungime, la depunere are culoarea galbena, iar mai tarziu are culoarea neagra.

In literatura de specialitate s-a mentionat faptul ca in conditiile climatice ale tarii noastre paduchele cenusiu al verzei prezinta pana la 18 generatii pe an (16-20, dupa alti autori). Datorita cresterii temperaturilor medii anuale, a toamnelor lungi si a primaverilor timpurii exista posibilitatea ca numarul de generatii pe an sa fie mai ridicat, dar in lipsa unor noi studii, acest lucru ramane o simpla supozitie. Dezvoltarea unei generatii dureaza intre 10 si 24 de zile, aceasta perioada fiind in stransa legatura cu existenta hranei, cu existenta luminii, precum si cu evolutia temperaturii. Pentru aceasta specie, temperatura optima de dezvoltare este cuprinsa intre 18 si 26°C. Insectele pot sa reziste la temperaturi minime, pana la -8°C sau la temperaturi maxime de 36-39°C. Paduchele cenusiu al verzei ierneaza ca ou de rezistenta pe tulpinile sau petiolul frunzelor plantelor gazde (crucifere). La sfarsitul lui martie sau inceputul lui aprilie apar femelele fundatrix, care prin partenogeneza si viviparie dau nastere la femelele fundatrigene aptere. O femela fundatrix da nastere la 30-40 de larve, iar o femela virginogena da nastere la 16-44 de larve. In aprilie-mai, coloniile de afide sunt formate din femele virginogene aptere (fara aripi) care se gasesc fie pe curciferele spontane, fie pe culturile de rapita de toamna. In luna iulie apar femelele aripate care se inmultesc pe cale partenogenetica (fara existenta masculilor) pana in toamna (cand pot aparea si pe tinerele plante de rapita). Prin octombrie-noiembrie apar femelele sexupare care dau nastere la formele sexuale, care dupa copulatie depun ouale de rezistenta. O femela sexuata poate depune 3-4 oua de rezistenta.

Insectele se gasesc pe partea inferioara a frunzelor, pe lastari, pe inflorescente sau pe silicve, formand colonii numeroase. Modul de hranire este unul clasic, caracteristic oricarei specii de afide, acestea inteapa si sug sucul celular. Tulpinile si silicvele atacate se deformeaza, semintele devin sistave, iar daca atacul este mai timpuriu, florile pot avorta (mai rar in cazul rapitei, dar nu imposibil). Tot in literatura de specialitate se mentioneaza faptul ca cele mai atacate dintre crucifere sunt varza alba, varza rosie, conopida, apoi ridichiile, gulia sau mustarul, in timp ce varza de Bruxelles este mai rezistenta. Desi rapita nu este „in prima linie”, cu toate acestea, ca urmare a cresterii foarte mari a suprafetei cultivate, afidele au la dispozitie o „masa bogata”, la sfarsit de aprilie – inceput de mai sau chiar toamna tarziu. In ciuda faptului ca nu au existat multe situatii in care paducehele cenusiu sa produca daune foarte mari la rapita, cu toate acestea exista posibilitatea ca acesti daunatori sa duca la pierderi importante de recolta, mai ales intr-un an secetos asa cum se prefigureaza a fi si acesta.

Fig. 3 – Paduchele cenusiu al rapitei (Brevicoryne brassicae) pe plantele de rapita, 30.05.2018

Se recomanda efectuarea sondajelor in lanul de rapita (desi acest lucru este mai dificil, datorita taliei plantelor). Pragul economic de daunare (PED) pentru aceasta specie este de 2 colonii/m². In multe cazuri, atacuri ridicate se inregistreaza la marginile lanului, motiv pentru care se recomnada numai tratamentul marginilor, pe o latime de cateva zeci de metri, o interventie pe toata sola nu se justifica economic. Dar, inca o data, acest lucru se stabileste prin sondaje. Pe viitor, dronele dotate cu camere video de inalta rezolutie ar putea fi folosite cu succes la sondajele efectuate in lanurile de rapita, pentru a constata prezenta sau absenta coloniilor de afide. In literatura de specialitate mai este specificat faptul ca se recomanda tratamentul in vegetatie, in vederea combaterii acestui daunator, in situatia in care 10% din varfurile de crestere ale rapitei de toamna sunt infestate in timpul infloririi sau cand 5% din varfurile de crestere sunt in faza de buton floral. Nu am vazut atac de Brevicoryne brassicae cand rapita se afla in faza de buton floral (sfarsit de martie – inceput de aprilie) sau foarte rare situatiile cand atacul paduchelui cenusiu a survenit in faza de inflorire a rapitei (aprilie). In cele mai multe cazuri, atacul s-a inregistrat cand silicvele erau deja formate (foto 3-4), plantele aflandu-se in faza de umplere a boabelor (luna mai – inceput de iunie). In acest moment, daca se depaseste PED, urmarile atacului pot sa fie ridicate, in literatura mentionandu-se pierderi de recolta care pot ajunge si la 30%. In unele cazuri, daca atacul intervine cand silicvele sunt in formare, putem vedea coloniile de afide, in zona ramificatiei unde mai sunt butoni florali sau inflorescente (foto 1-2).

Incalzirea globala, resimtita si in tara noastra, poate sa aiba drept consecinta si manifestarea mai timpurie a atacului acestui daunator, inclusiv cand plantele se afla in faza de buton floral. Tocmai de aceea monitorizarea campului este „Mama Preventiei”!

Dr. ing. Georgescu Emil

INCDA Fundulea

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!