Pasarile asteapta semanatul culturilor de primavara

Publicat de

In luna ianuarie a fost liniste in camp, mai ales ca am avut parte si de ceva zapada in majoritatea regiunilor agricole ale tarii (nu peste tot, iar startul de omat a tinut o saptamana). Primavara a venit cu o luna mai devreme, inca din februarie, cand temperaturile au fost si cu 15 grade mai ridicate decat cele care ar fi trebuit sa fie, in mod normal, in ultima luna calendaristica de iarna. O data cu cresterea temperaturilor am constatat si cresterea activitatii pasarilor. La vizita efectuata in camp, in prima decada a lunii februarie, in vestul judetului Calarasi, am vazut mii de porumbei salbatici si mii de ciori de semanatura.

Nu este nici o exagerare, pasarile erau prezente pe araturi, pe discuituri sau pe miristile ramase nelucrate de anul trecut, in cautare de hrana. Partea buna este ca in aceasta perioada pasarile se hranesc cu larvele diferitelor specii de insecte, multe dintre ele, daunatoare agriculturii. Partea proasta este ca pasarile s-au „dedulcit” si la culturile agricole de primavara. Dar si la cele de toamna, asa cum am observat in ultimii doi-trei ani, atat eu, cat si fermierii. Bunaoara am vazut porumbei salbatici atacand plantele mici de rapita (acolo unde cultura a rasarit tarziu in toamna anului trecut). Dar au existat probleme cauzate de ciorile de semanatura (Corvus frugilegus) inclusiv la semanaturile de grau.

Stoluri de ciori de semanatura (Corvus frugilegus), pozate pe 9 februarie, anul curent

Ca o parere personala, am impresia ca efectivele porumbeilor salbatici sau a ciorilor de semanatura sunt si mai numeroase in aceasta primavara timpurie. Asa ca trebuie sa luam toate masurile ca sa tinem pasarile la distanta de semanaturile de primavara. Anul trecut a fost prapad. In multe zone, porumbul a fost semanat si de doua sau chiar de trei ori, din cauza atacului ciorilor de semanatura. Pe de alta parte, porumbeii salbatici au atacat floarea soarelui, de la care au consumat cotiledoanele, dar si soia sau chiar mazarea de primavara. Aceste atacuri nu sunt o noutate. Practic se intampla in fiecare primavara.

Problema este ca, in ultimii ani, populatiile ciorilor de semanatura si a porumbeilor au crescut foarte mult. Prin urmare si atacul acestora asupra culturilor de primavara a crescut foarte mult. Faptul ca populatiile pasarilor au crescut inseamna ca in Natura s-a produs un dezechilibru. Ce se intampla cu speciile de pasari rapitoare, care limitau populatiile porumbeilor sau a ciorilor de semanatura? Oare se pot stimula speciile de rapitoare ca sa isi mareasca efectivele? Chiar daca s-ar intampla acest lucru, echilibrele naturale nu se pot reface peste noapte, va dura multi ani pana cand acesta va putea fi atins.

Stoluri de ciori de semanatura (Corvus frugilegus), pozate pe 9 februarie, anul curent

Cum putem proteja culturile de primavara de atacul pasarilor? Putem devansa epoca de semanat, mai ales ca primavara a sosit foarte timpuriu in acest an ? Teoretic da, practic nu. Recent am vazut un fermier care a semanat o cultura de primavara (cel mai probabil mazare), in apropiere de Autostrada Soarelui, cu cativa kilometri inainte de intrarea in Bucuresti. Eu vin in capitala zilnic pe A2 si am vazut mii de ciori de semanatura pe acel camp, hranindu-se cu semintele puse in brazda.

Deci semanatul timpuriu, in cazul unei primaveri timpurii, nu cred ca poate sa fie o solutie. Iar daca iarna se pare ca s-a sfarsit mult mai devreme decat in mod normal (desi nu este exclusa revenirea ei, inclusiv in luna aprilie), este posibil ca pasarile sa depuna ouale mai devreme iar puii sa apara mai repede. Prin urmare acestea trebuie sa faca rost de mancare si care este cea mai la indemana sursa de hrana? Semanaturile de primavara, evident. Prin urmare, in cazul ciorilor de semanatura sau a porumbeilor salbatici, epoca de semanat nu prea are un impact semnificativ, din pacate.

O alta masura, la indemana ar fi folosirea tunurilor antipasari. Acestea au o camera unde se face amestec de gaz (metan sau propan) cu aer, care este detonat, rezultand un zgomot puternic care sperie pasarile. Cel putin in teorie. In cazul ciorilor de semanatura metoda are succes la inceput, dar cum acestea sunt foarte destepte, se prind repede ca tunul nu este o amenintare pentru ele. Am vazut o imagine cu o cioara care statea chiar pe tunul antipasari, nereactionand la zgomotele puternice pe care acesta le scotea.

Porumbei salbatici, pozati pe camp. pe 9 februarie, anul curent

Folosirea sperietorilor de ciori are o eficacitate redusa. Multi fermieri mici sau chiar medii folosesc clasicele celofane, agatate pe un bat, pe care le pun, din loc in loc pe camp. Din paacate, pasarile se invata repede cu acestea si nu se mai sinchisesc de ele. Pe suprafete mai mici, mai era o varianta de a se folosi CD-uri vechi, agatate de o sfoara pe un bat. In bataia vantului acestea reflectau diferit lumina soarelui si puteau speria pasarile. Si aceasta metoda are o eficacitate foarte limitata. Si de unde se gasesc acum CD-uri vechi, in epoca memoriei USB sau a hardurilor SSD?

Pe piata exista substante cu efect repelent la pasari. Dar, am constatat ca tratamentul semintelor de porumb cu aceste substante nu are efect foarte mare in cazul in care populatia pasarilor este una ridicata. Chiar in situatia in care acestea nu consuma semintele tratate, totusi le scot din pamant, caz in care trebuie semanat din nou. Pana de curand, semintele de porumb tratate cu insecticide sistemice, pentru combaterea daunatorilor de sol (inclusiv Tanymecus dilaticollis) aveau efect repelent asupra ciorilor de semanatura. Anul trecut am avut o surprinza in camp. Ciorile au scos din sol incluisv semintele tratate cu substanta activa imidacloprid (pentru care s-a acordat o autorizare temporara). Chiar daca nu le-au consumat, raul deja fusese facut iar cultura a trebuit sa fie resemanata. De ce ciorile de semanatura s-au inmultit asa de mult? La aceasta intrebare ar trebui sa dea un raspuns si ornitologii.

Porumbei salbatici, pozati pe camp. pe 9 februarie, anul curent

In comert mai sunt variante de difuzoare care emit suntele unor pasari rapitoare (acestea se pot amplasa si pe baloane), care, cel putin teoretic, ar trebui sa puna pasarile pe fuga, dar in practica nu se intampla asa ceva. Autoritatile locale din Bucuresti au incercat sa adopte aceste solutii in parcul Cismigiu, care se confrunta de cativa ani cu o invazie de ciori. Din pacate acestea nu prea au avut efectul scontat.

Ce ar fi de facut? Pe termen lung ar trebui restabilite echilibrele naturale dintre pasari (ciori de semanatura, porumbei salbatici, grauri, etc) si speciile de rapitoare. Pe termen scurt, ar trebui facut un recensamant al populatiilor ciorilor de semanatura si al porumbeilor salbatici. Si, sunt constient ca nu tuturor va va place ceea ce voi scrie, dar daca aceste populatii sunt prea ridicate, ar trebui acordata derogare pentru vanatoare. Eu nu sunt fanul vanatorii pasarilor, dar avem nevoie sa si de agricultura.

Atentie, acest lucru ar trebui sa fie temporar, pentru a reduce populatiile pasarilor care au impact negativ asupra agriculturii (dar si asupra pomiculturii sau legumiculturii). Cel mai importat este de a se restabili echilibrele Naturale intre speciile de pasari mai sus mentionate si speciile de rapitoare. Pentru acest lucru ar trebui sa stim, cu exactitate, de ce au scazut efectivele rapitoarelor. Dar cel mai important este nevoie de cercetatori in teren. Numai pentru acest subiect ar trebui sa existe echipe de cercetatori, in diferite regiuni ale tarii, care numai cu acest subiect sa se ocupe. Iar pentru acest lucru este nevoie de finantare. Si de oameni!

Porumbei salbatici, pozati pe camp. pe 9 februarie, anul curent

Ce se intampla, daca nu se rezolva acesta problema? Simplu, atacul porumbeilor salbatici sau a ciorilor de semanatura la culturile de primavara va fi din ce in ce mai mare in anii urmatori, ceea ce inseamna pagube din ce in ce mai ridicate pentru fermieri si asa incercati de crizele suprapuse din ultimii ani. Daca problema nu se va rezolva in viitoarul apropiat vom mai avea inca un cui la „cosciugul agriculturii romanesti”. Specialistii isi fac datoria si trag un semnal de alarma. Dar finantarea nu tine de specialisti ci de diriguitorii acestei tari. Asadar Romania trebuie sa aleaga ce vrea sa faca cu agricultura ei. O va impulsiona sau o va condamna la subdezvoltare?

Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor #Culturideprimavara.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News