Patarea in ochi a bazei tulpinii la grau - Oculimacula yallundae

Aceasta micoza este considerata una dintre cele mai raspandite si mai pagubitoare boli la cerealele paioase, fiind cunoscuta in America, Europa, dar si pe celelalte continente. Prezenta acestei boli pe teritoriul tarii noastre se remarca inca din 1965, provocand de atunci si pana in prezent in anumiti ani pierderi semnificative de productie.

Agentul patogen

Petele oculare sunt cauzate de doua ciuperci strans inrudite: Oculimacula yallundae si Oculicmacula acuformis, care au fost cunoscute anterior pentru grau si, respectiv, secara ca Pseudocercosporella herpotrichoides. Desi se pot distinge in laborator, nu se poate stabili care dintre ele infecteaza o planta in camp pe baza simptomelor, iar optiunile de control sunt aceleasi pentru ambele.

Ciclul bolii

Ciuperca persista in culturi prin intermediul miristei culturii anterioare. Infectia este favorizata de conditiile racoroase si umede, intre 7 si 12°C. Cand conditiile sunt favorabile, aceste ciuperci produc milioane de spori pe resturile de plante infestate din sol.

In timpul colonizarii, ciuperca formeaza mase de miceliu pe suprafata frunzelor si intre tecile frunzelor dand leziunilor un aspect carbonizat. Daca infectia are loc la inceputul toamnei, are loc o colonizare extinsa a plantei daune mai putine inregistrandu-se atunci cand infectia are loc mai tarziu in primavara, deoarece agentul patogen nu are suficient timp pentru a coloniza intreaga tulpina. Deoarece aceste ciuperci sporuleaza abundent si infecteaza cel mai usor in conditii de umezeala rece, patarea oculara este cea mai grava acolo unde ploile de toamna sunt frecvente.

Simptome (Fitopatologie, 1977)

Patarile oculare sunt de obicei observate mai intai la inceputul primaverii, la scurt timp dupa ce plantele intrerup starea de repaus si incep sa creasca. Boala se manifesta prin simptome diferite, plantele de grau putand fi atacate in toate fazele de vegetatie. Analizand plantutele abia rasarite se poate observa ca au coleoptilul brunificat, in caz de infectie puternica, acestea murind. La plantele avansate in vegetatie atacul este localizat pe tecile frunzelor bazale (pe primul internod) manifestandu-se sub forma unor pete mici, brune, care, cu timpul, se alungesc, fiind dispuse pe axul tulpinii (fig. 1). Frunzele bolnave au o culoare bruna-roscata si se usuca. Tulpinile se inegresc in portiunile de deasupra si dedesubtul petelor si, in cele din urma, se indoaie sau se rup la nivelul locului de atac (fig. 2). Spicele aparute pe plante bolnave sunt mai mici, albicioase, partial sau total sterile. Boabele, in cazul in care se formeaza, sunt mici, sistave si usoare.

Factori favorabili

Observatiile efectuate de-a lungul timpului au concluzionat ca data semanatului si desimea plantelor in lan au o deosebita importanta pentru manifestarea bolii. Cel mai ridicat procent al plantelor atacate s-a observat la culturile de toamna foarte timpurii (semanate in luna septembrie) si, de asemenea, in lanurile cu densitatea mare a plantelor pe metru patrat, creandu-se astfel conditii optime de dezvoltare a bolii.

Temperatura ideala de crestere este cuprinsa intre 5-13˚C, cresterea fiind inhibata la temperaturi de peste 17˚C. Apa libera este esentiala pentru declansarea infectiei, boala fiind totodata favorizata de soluri umede si cu un continut de azot ridicat. In conditii optime, boala isi poate finaliza ciclul de viata vegetativ in 15 zile, dar poate dura pana la 8 saptamani pentru ca infectia sa treaca prin teaca frunzelor catre tulpina.

Managementul bolii

In cazul plantelor semanate timpuriu, acestea sunt mai susceptibile la infectie decat cele semanate mai tarziu. Intarzierea semanatului incetineste aparitia bolii, dar poate duce la o eroziune mai severa a solului.

Rotatia culturilor nu este complet eficienta in controlul patarii oculare, dar poate reduce semnificativ cantitatea de inocul prezenta in sol si, prin urmare, este utila acolo unde atacul a fost sever. Din pacate, o cantitate mica de inocul se poate multiplica suficient pana la un punct unde poate crea din nou pagube importante. Din aceasta cauza, orzul de iarna nu este o cultura recomandata in rotatie cu graul. Desi orzul este mai putin susceptibil decat graul, aceste ciuperci se pot dezvolta suficient pe orz pentru a crea o amenintare pentru culturile ulterioare de grau de iarna.

Fungicidele: