Cultivatorii de rapita au trecut prin mari incercari in toamna anului trecut. Ca urmare a secetei inregistrate in perioada august-prima jumatate a lunii noiembrie, in multe zone din sudul, estul, sud-estul tarii, dar si in zona de vest, multi fermieri s-au vazut nevoiti sa intoarca cultura de rapita. Si asta din cauza faptului ca plantele nu au rasarit sau rasarirea a fost foarte slaba, ca urmare a rezervei scazute de umiditate in sol. Au fost cazuri cand unii fermieri au tras „lozul castigator”. Fie zona in care isi desfasoara activitatea a fost „udata” de o ploaie locala (in timp ce la 10-20 km departare nu a cazut niciun strop), fie au avut posibilitatea sa aplice o udare de rasarire (situatii rarisime, cei drept). Cei care au avut noroc de un start bun al rapitei, ulterior s-au confruntat cu alte probleme, cum ar fi un atac foarte ridicat al larvelor viespii rapitei (Athalia rosae) sau atacul paduchelui verde al piersicului (Myzus persicae). Cine a efectuat tratamentul in vegetatie impotriva larvelor viespii rapitei si-au salvat cultura de atacul larvelor vorace. Cine nu a aplicat tratamentul la timp, s-a trezit, in numai 3-4 zile, doar cu nervurile ramase ale frunzelor consumate, iar in multe cazuri acestia au intors cultura.
Despre afide, a fost o situatie mai aparte, o voi trata, mai pe larg, intr-un articol separat. In multe zone din sud-estul tarii, afidele si-au facut aparitia incepand cu a doua jumatate a lunii octombrie, iar densitatea maxima a acestora s-a inregistrat in prima decada a lunii noiembrie. A fost o provocare combaterea afidelor la rapita. Ele se gasesc pe fata inferioara a frunzelor, asa ca este destul de greu ca eficacitatea unui insecticid de contact sa fie ridicata. Aparitia mai tardiva a afidelor a fost si un noroc pentru fermieri. Acolo unde plantele de rapita au rasarit la timp, erau dezvoltate la momentul aparitiei afidelor. In alte cazuri insa, atacul larvelor viespii rapitei coroborat cu cel al afidelor au avut drept consecinta, niste plante de rapita mai putin dezvoltate la sosirea iernii, cu pierderile aferente.
Insasi iarna, care tocmai a trecut, a reprezentat un alt noroc pentru majoritatea fermierilor. In zonele din sudul si sud-estul tarii, nu am avut parte de o iarna grea. In regiunile mai sus amintite, in luna decembrie a anului trecut, numai intr-o singura zi, temperatura a scazut sub pragul gerului (-10 °C), in timp ce in luna ianuarie, in acest an, s-au inregistrat numai trei zile cu temperatura mai scazuta de -10 °C, in timp ce minima absoluta nu a ajuns la -15 °C. Au fost ani cand am avut -20 °C mai multe zile la rand sau chiar -25 °C. Nu a fost cazul in aceasta iarna. Mai mult de atat, in februarie nu au fost decat cateva zile de iarna veritabila, in a treia decada a lunii. In rest, putem spune ca februarie a fost mai degraba o luna de primavara, cu temperaturi specifice mai degraba lunii martie. Situatia este oarecum similara cu cea din 2016, cand am avut parte de un februarie foarte cald. Prin urmare, gargarita tulpinilor rapitei (Ceutorhynchus napi) si-a facut aparitia in camp inca din a treia decada a lunii. Zborul adultilor acestei specii se inregistreaza cand temperatura medie a aerului este mai mare de 9 °C. Combaterea acestui daunator se realizeaza la un interval de timp, de 8 zile, de la capturarea primilor adulti hibernanti, in capcanele entomologice amplasate in campurile cu rapita. Este important de mentionat fapul ca faza de senzibilitate maxima a plantelor de rapita, la atacul adultilor gargaritei tulpinilor este cand acestea au o inaltime mai mica de 20 cm. Dupa aceasta fenofaza, plantele sunt mai putin sensibile la atacul acestui daunator, iar pagubele sunt nesemnificative. In conditiile climatice date, sunt putine situatii cand avem plante mai inalte de 20 de cm. Prin urmare, lanurile trebuie monitorizate cu atentie! Este insa o mare provocare aprecierea exacta a momentului efectuarii unui tratament in vegetatie pentru combaterea adultilor gargaritelor tulpinilor avand in vedere oscilatiile mari de temperatura inregistrate la sfarsitul lunii februarie si in prima decada a lunii martie. In ultimii ani, trecerea de la iarna la primavara a fost una foarte brusca.
Momentul sosirii in lan a adultilor gandacului lucios…
Daca fermierii au facut la timp tratamentul in vegetatie impotriva adultilor hibernanti ai gargaritei tulpinilor, nu este momentul pentru un „respiro”. Din contra, trebuie sa monitorizeze culturile pentru a observa momentul sosirii in lan a adultilor gandacului lucios (Meligethes aeneus). Acesta este unul dintre cei mai importanti daunatori ai rapitei, care se manifesta in perioada primaverii. Scapat de sub control, pagubele pot sa ajunga la 50-70 %, iar in caz de atac puternic recolta poate fi compromisa in totalitate (aceste situatii sunt mai rare in tara noastra). Este cunoscut cazul Germaniei, cand in anul 2006, acest daunator a cauzat pagube importante acestei culturi, fiind afectate mai mult de 200.000 hectare. Conditiile climatice din acel an, caracterizate printr-o primavara racoroasa in luna aprilie, urmate de doua luni calde (mai si iunie) se pare ca au favorizat gandacul lucios.
In tara noastra, la cultura rapitei, in urma cercetarilor efectuate la INCDA Fudulea, SCDA Secuieni, SCDA Braila, SCDA Turda, SCDA Marculesti s-a constatat ca cea mai mare abundenta a populatiilor de insecte daunatoare s-a inregistrat intre fazele de imbobocire-formarea inflorescentelor pana la formarea silicvelor. Dintre multitudinea de specii de insecte daunatoare la aceasta cultura, cea mai mare pondere o are gandacul lucios.
Adultii se recunosc relativ usor, avand corpul oval, de 1,5-1,7 mm lungime, de culoare aramie sau albastruie cu luciu metalic sau mat (de unde si denumirea populara a acestei specii). Antenele au forma de maciuca, fiind formate din 11 articule, dar acesta este mai mult un caracter de recunoastere pentru entomologi. Partea dorsala a corpului adultilor este convexa in timp ce partea ventrala este plana. Larvele sunt oligopode, la completa dezvoltare au o lungime cuprinsa intre 3 si 5 mm, de culoare alba. Piciorusele anterioare sunt brun-roscate, iar cele mijlocii si posterioare sunt de culoare neagra.
In literatura de specialitate autohtona este mentionat faptul ca daunatorul prezinta o generatie pe an, insectele iernand in sol la o adancime mica, de cativa centrimetri. De asemenea, adultii mai pot ierna in liziera padurilor. Primavara, daca vremea este insorita si temperatura ajuge la 10-12°C, insectele parasesc locurile de iernare. Cand temperatura medie a aerului depaseste 15°C, coincide cu momentul sosirii primilor adulti, la inceput la marginea solelor cu rapita, apoi are loc raspandirea acestora in toata cultura. Daca se monteaza capcane galbene la nivelul celor mai inalte plante, se poate observa cu usurinta momentul sosirii primelor insecte in lan. In mod clasic, aparitia primilor adulti hibernanti coincidea cu sfarsitul lunii aprilie, la inflorirea plantelor ierboase si lemnoase din flora spontana, acestia hranindu-se cu elementele florale ale plantelor din flora spontana, apoi, dupa imbobocirea plantelor de rapita, insectele migrau masiv pe aceasta cultura.
Cele mai mari pagube se produc cand insectele se hranesc cu polen din florile nedeschise. In acest caz, insectele, fiind in cautare de hrana, distrug bobocii florali. Daca insectele sosesc in lanul de rapita, dupa inflorire, acestea se hranesc cu polenul din stamine. In acest din urma caz, organele florale nu mai sunt distruse, iar pagubele de recolta sunt nesemnificative. Pagube ridicate se produc cand plantele de rapita sunt mai slab dezvoltate, deoarece acestea pot compensa mai greu pierderea butonilor florali. In cazul in care densitatea plantelor de rapita, la iesirea din iarna, este una uniforma, iar plantele sunt viguroase, pagubele produse de gandacul lucios sunt scazute sau nesemnificative. Pana aici, toate bune si frumoase. Dar, de aici, incep problemele. Ca urmare a schimbarilor climatice, resimtite tot mai mult si in tara noastra, in ultimii ani, temperaturile inregistrate in luna martie au fost foarte ridicate, in unele cazuri maximele depasind +20 °C. Acest fapt are drept consecinta aparitia mai timpurie a adultilor hibernanti ai acestei specii, chiar cu o luna mai devreme decat este mentionat in literatura de specialitate autohtona. In urma cu trei ani, am constatat prezenta gandacului lucios, in cultura rapitei, inca de la sfarsitul lunii martie! In alti ani, am constatat prezenta adultilor hibernanti, inca din prima decada a lunii aprilie. O aparitie timpurie a insectelor, din locurile de iernare, in solele cu rapita, ca urmare a temperaturilor ridicate inregistrate in luna martie, are drept consecinta cresterea sanselor ca aceste insecte sa gaseasca cultura rapitei in faza de imbobocire, adica exact atunci cand atacul este cel mai pagubitor! De asemenea, vremea poate oscila, dupa o perioada cu vreme foarte calda, poate sosi o perioada mai racoroasa, adica exact conditiile ideale pentru manifestarea atacului (mai ales daca insectele apar cand plantele sunt in diferite faze de imbobocire). Sigur, au fost situatii cand dupa vreme foarte calda, s-a intors iarna, cum a fost cazul anului trecut, cand s-a inregistrat un viscol dupa data de 20 martie! Asadar, este o mare loterie a vremii. Fermierii trebuie sa monitorizeze culturile de rapita cu mare atentie pentru a evita aparitia unei surprize neplacute, care poate aduce pagube in buzunarele lor. Se recomanda amplasarea capcanelor galbene la nivelul celor mai inalte plante din cultura si monitorizarea zilnica a acestora pentru a se observa momentul sosirii insectelor in lan. Dupa aceea trebuie stabilit pragul economic de daunare (PED), prin numararea adultilor pe 50 de plante la rand sau in doua grupe de cate 25 de plante consecutive (care sa fie cat mai uniforme, se exclud de la numaratoare plantele aflate in faze de crestere mai avansate fata de media lanului).
Ce efect are tratamentul daca rapita este inflorita?
Daca se inregistreaza densitati mai ridicate fata de PED (1 adult/planta, cand rapita este in faza de muguri florali uniti respectiv 2-3 adulti/planta cand rapita este in faza de muguri florali separati si pedunculii florali sunt alungiti) se intervine cu un tratament in vegetatie. Acesta trebuie facut doar in momentul optim, cand s-a depasit PED-ul sau daca rapita se gaseste in stadiul de muguri florali, care este faza de sensibilitate maxima a acestei culturi pentru gandacul lucios, asa cum am spus si in randurile de mai sus.
Daca rapita a inceput sa infloreasca, tratamentul pentru combaterea acestui daunator nu mai are efectul scontat. Avand in vedere ca s-au semnalat cazuri de rezistenta ale gandacului lucios la insecticidele piretroide, este recomandat sa alternam insecticidele folosite impotriva acestui daunator, sa nu folosim an de an acelasi timp de substanta activa, de asemenea, sa respectam doza pentru care insecticidul ce urmeaza sa il folosim a fost omologat. In caz contrar riscam sa facem selectie „artificiala” in populatia de insecte daunatoare si sa obtinem, peste ani, organisme si mai rezistente la insecticide. Aici, fermierii incep sa se confrunte cu alta provocare. Sortimentul de insecticide disponibile incepe sa se „subtieze”, ca urmare a regulamentelor europene din ce in ce mai restrictive, de la un an la altul.
De asemenea, nu se poate face un singur tratament, care sa combata atat gargarita tulpinilor, care apare in prima parte a primaverii cat si gandacul lucios (Meligethes aeneus). Unii fermieri ne-au intrebat daca exista un insecticid sistemic cu efect de lunga durata care sa combata si gandacul lucios. Din pacate, inca nu exista asa ceva, asa ca in tehnologia culturii de rapita avem un tratament pentru combaterea gargaritei tulpinilor si unul pentru combaterea gandacului lucios. Intr-adevar verigile tehnologice au un cost, uneori ridicat. Insecticidele nu sunt ieftine, exista o tentatie de a se „sari” peste anumiti pasi, insa natura nu poate sa fie „pacalita”, asa cum se mai intampla uneori cu contabilitatea.
Daca daunatorul este combatut la momentul potrivit nu mai apuca sa depuna ouale, deci nu se mai inmulteste, iar anii urmatori rezerva biologica va fi tinuta sub control. In caz contrar in anii care vin, daca conditiile climatice sunt favorabile pentru daunator s-ar putea sa ne intrebam cu ce am gresit de avem atacuri asa mari. Prin urmare, daca facem corect tratamentele, la momentul optim si cu dozele recomandate, nu numai ca aducem un spor de productie in anul in curs, dar facem o investittie pentru linistea noastra in anii care vin, stiind ca populatia de Meligethes aeneus este tinuta sub control (dar acest lucru este general valabil pentru toate speciile de insecte daunatoare la rapita).