Lalelele, desi sunt flori rezistente si usor de cultivat (Fig.1), pot fi afectate de diverse boli, iar cele mai frecvent intalnite si care aduc problem sunt: fuzarioza (Fusarium oxysporum f. sp. tulipae), putregaiul cenusiu (Botrytis tulipae) si putrezirea coletului (Rhizoctonia solani).
In culturile de lalele din spatii protejate si in timpul depozitarii bulbilor, se produce frecvent atacul ciupercii Fusarium oxysporum f. sp. tulipae, care provoaca fuzarioza, provocand putrezirea acestora, iar in urma atacului, plantele afectate se ofilesc si se usuca.
Atacul se manifesta pe bulbi sub forma unui putregai bazal. Bulbii bolnavi prezinta o culoare alba – mata, iar tesuturile putrezite sunt incretite si zonate. Sub tunica, in partea bazala a bulbului, apare un mucegai alb sau roz, cu aspect prafos, ca urmare a formarii sporilor. Ulterior, tesuturile putrezite capata consistenta cretei. Frunzele care se dezvolta din bulbii bolnavi se ofilesc, capata o culoare rosie si in scurt timp, se usuca si mor. In conditii favorabile, pe suprafata tesuturilor atacate se dezvolta miceliul ciupercii, de culoare roz – albicioasa, pe care se formeaza microconidii, macroconidii si clamidospori. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin bulbii infectati, prin resturi de plante bolnave si prin sol infectat. Contaminarea bulbilor are loc spre sfarsitul perioadei de vegetatie. Ranile produse la recoltarea in vederea depozitarii au un rol important in transmiterea agentului patogen de la bulbii bolnavi la cei sanatosi. In continuare, umiditatea relativa, temperaturile ridicate din depozite favorizeaza dezvoltarea rapida a atacului.
Atacul se manifestã frecvent la culturile de lalele din spatiile protejate unde nu se respecta rotatia culturilor.
Ca si masuri de prevenire si combatere, frecventa atacului este mai mica la bulbii recoltati in perioada mai – iunie decat la cei recoltati in perioada iulie – august. Practic, intarzierea recoltarii duce la cresterea frecventei infectiilor. Se recomanda utilizarea bulbilor sanatosi si tratarea solului cu fungicide specifice.
Putregaiul cenusiu, cauzat de ciuperca Botrytis tulipae, este o boala fungica frecventa si daunatoare pentru lalele (Fig.2). Boala se manifesta prin simptome ce incep de la pete (pete cenusii pe flori, frunze si tulpini), care in conditii de umiditate ridicata, se acopera cu un puf cenusiu, care reprezinta sporii ciupercii. Urmatoarea etapa este reprezentata de putrezirea bulbilor, iar apoi de ofilirea plantelor, plantele afectate se pot ofili si usca, mai ales in stadiile avansate ale bolii. Ca si factori favorizanti, putwm mentiona: umiditatea excesiva, cauzata de ploi frecvente, ceata sau irigare excesiva, care favorizeaza dezvoltarea ciupercii, temperaturile moderate, intre 15 si 25°C, lipsa unei bune circulatii a aerului in jurul plantelor, care creeaza un mediu propice pentru dezvoltarea ciupercii, ranile provocate de daunatori sau de lucrarile de intretinere pot servi ca puncte de intrare pentru ciuperca si resturile vegetale infectate lasate in sol pot reprezenta de asemenea o sursa de infectie pentru culturile viitoare.
Prevenire si combatere:
- Plantarea bulbilor sanatosi, proveniti din surse de incredere, reduce riscul de infectie.
- Solurile bine drenate previn stagnarea apei si reduc umiditatea, limitand dezvoltarea ciupercii.
- Asigurarea unei bune circulatii a aerului in jurul plantelor ajuta la reducerea umiditatii si la prevenirea dezvoltarii ciupercii.
- Evitarea plantarii lalelelor in acelasi loc an de an reduce riscul de infectie.
- Indepartarea si distrugerea resturilor vegetale infectate previn raspandirea bolii.
- Aplicarea tratamentelor cu fungicide specifice, la primele semne de boala, poate controla eficient infectia (TELDOR 500 SC 0,8 l/ha). Este important sa se respecte instructiunile de utilizare ale fungicidelor si sa se alterneze produsele pentru a preveni aparitia rezistentei.
- Verificarea regulata a plantelor pentru depistarea timpurie a simptomelor bolii permite interventia rapida si limitarea pagubelor.
Putregaiul coletului, cauzat de ciuperca Rhizoctonia solani, este o boala fungica care afecteaza o gama larga de plante, inclusiv lalelele. Aceasta boala ataca in
principal baza tulpinii si bulbii, provocand putrezirea acestora. Ciuperca poate ataca zona coletului, adica portiunea tulpinii aflata la nivelul solului, unde apar leziuni brune, care se extind rapid, provocand putrezirea tesuturilor. Rhizoctonia solani poate afecta si bulbii, provocand putrezirea acestora, unde bulbii afectati devin moi, se decoloreaza si se descompun. Plantele afectate se ofilesc brusc, chiar si in conditii de umiditate adecvata, iar aceasta ofilire este cauzata de distrugerea tesuturilor vasculare, care impiedica transportul apei si al nutrientilor. In conditii de umiditate ridicata se poate observa miceliul ciupercii, care are aspect filamentos, de culoare albicioasa sau bruna.
Printre factorii favorizanti se numara: umiditatea ridicata a solului si a aerului, temperaturile ridicate, in special in combinatie cu umiditatea ridicata, creeaza conditii optime pentru dezvoltarea Rhizoctonia solani, solurile care retin apa, plantarea repetata a lalelelor sau a altor plante sensibile in acelasi loc creste riscul
de infectie si resturile vegetale infectate lasate in sol, care pot servi ca sursa de infectie.
Prevenire si combatere:
- Evitati plantarea lalelelor in acelasi loc an de an.
- Asigurati un drenaj bun al solului pentru a preveni stagnarea apei.
- Plantati bulbi sanatosi, proveniti din surse de incredere.
- In caz de risc ridicat de infectie, tratati solul cu fungicide specifice inainte de plantare.
- Indepartati si distrugeti plantele infectate pentru a preveni raspandirea bolii.
- Asigurati o buna circulatie a aerului in jurul plantelor.
- Aplicarea tratamentelor cu fungicide specifice, la primele semne de boala, poate controla eficient infectia. Este important sa se respecte instructiunile de utilizare ale fungicidelor si sa se alterneze produsele pentru a preveni aparitia rezistentei.
Dr. ing. Lorena Gurau, ICDPP Bucuresti
