Rapita, o cultura importanta in Romania. Ii cunosti daunatorii?

Publicat de

Rapita (cu denumirea stiintifica, Brassica napus oleifera L., purtand diferite denumiri in anumite zone din Romania, precum: brijba, brozbe de vite, colza, curechi de camp, mustar negru, nap rotund, napi curecesti, napi de miriste, naveta, rapita salbatica, ripac) este folosita in nutritia omului, in hrana animalelor, are intrebuintari in industrie, in domenii energetice, dar si utilizari caracteristice. Principala folosinta a rapitei canola: producerea de ulei, care poate fi folosit in multiple utilizari. Rapita este o planta anuala, erbacee, cu flori in raceme lung pendunculate, semanata primavara sau toamna.

In Romania, suprafata medie cultivata cu rapita este de aprox 600 mii ha. Importanta acestei plante este data de suprafetele considerabile cultivate.

Daunatorii culturii de rapita

Viespea rapitei – Athalia rosae (Linnaeus, 1758, Hymenoptera, Tenthredinidae)

Fig. 1. Mai multe larve ale viespei rapitei consumand frunza si limbul pana la scheletare

Larvele sunt deosebit de daunatoare, deoarece ataca frunza, formand galerii, apoi consuma limbul pana la scheletare, ramand numai nervurile frunzei. Larvele sunt foarte vorace, consumand cu lacomie dublul greutatii lor intr-o singura zi. Deosebit de periculos este atacul in toamna, deoarece poate produce defolierea totala a culturii. De asemenea, larvele pot ataca si inflorescentele. Adultul are corpul de 6-8 mm lungime, capul este negru, toracele roscat si abdomenul rosu-galbui. Larva, respectiv omida falsa, la completa dezvoltare are corpul de 15-18 mm lungime, glabru (care este lipsit de peri pe suprafata), cenusiu pe partea dorsala si cenusiu verzui pe laterale. Capul este mic, rotund si negru. Antenele sunt formate din 3 articule scurte. Picioarele toracice sunt formate din 5 articule de culoare neagra (Fig. 1).

Tratament: pentru viespea rapitei (Athalia rosae)

  • FASTER 10 EC (cipermetrin 100 g/l), in doza de 0,2 l/ha
  • MOSPILAN 20 SP (acetamiprid 200 g/kg), in doza de 0,150 kg/ha, ofera protectie culturii timp indelungat.
  • FASTER DELTA (deltametrin 25 g/l), in doza de 0,3 l/ha. 

 

Fig. 2. Infestare puternica cu gandacul lucios

Gandacului lucios al florilor de rapita – Brassicogethes aeneus (Fabricius, 1775, Coleoptera, Nitidulidae)

Insectele adulte au regim de hrana floral, intalnindu-se pe inflorescentele diferitelor specii din flora spontana. Se hranesc cu organele florale din bobocii inca nedesfacuti. Cele mai mari pagube cauzeaza culturilor de rapita si mustar, precum culturilor semincere de varzoase. Larvele se hranesc cu organele florale ale plantelor numai din familia Crucifere. La o infestare puternica intr-un boboc floral se pot gasi 10-15 larve (Fig. 2), cauzand pagube serioase acestora. Daunatorul produce mari pagube la culturile semincere de rapita, dar si la alte plante inrudite. Adultul are corpul oval, de 1,5-1,7 mm lungime, convex dorsal si plan ventral, de culoare aramie sau albastruie, cu luciu metalic sau mat.

 

Gargarita tulpinilor- Ceutorrhynchus napi (Gyllenhaal, 1837 Coleoptera, Curculionidae)

Fig. 3. Gargarita tulpinilor

Gargarita mare a tulpinilor de rapita este un daunator care provoaca pagube frecvente in cultura de rapita. Este una dintre primele specii care ataca primavara, incepand de la o temperatura de peste 6°C. Ataca atat in stadiul de adult, cat si in cel de larva. Adultii au corpul de culoare cenusie, spre negru, cu aspect pufos si o lungime de 3,5-4 mm. Elitrele prezinta striuri longitudinale inguste, interstriurile avand cate 3-4 randuri de perisori scurti si fini. Rostrul poate ajunge pana la 1/3 din lungimea corpului. (Fig. 3).

In stadiul maxim de dezvoltare, larvele apode au 5-8 mm lungime, sunt de culoare galbuie, cu protuberante inserate cu perisori, cu exceptia capului care prezinta o coloratie de la galben spre negru. Punctele de penetrare a tulpinii pentru depunerea oualor, curburile in forma de S si spargerea tulpinilor si larvele din interiorul tulpinilor. (Fig. 4).

Fig. 4. a) Punctele de penetrare a tulpinii pentru depunerea oualor; b) Curburilele in forma de S si spargerea tulpinilor; c) Larvele din interiorul tulpinilor

Tratament: pentru gargarita tulpinilor (Ceutorhynchus napi)

  • MOSPILAN 20 SP (acetamiprid 200 g/kg), in doza de 0,150 kg/ha, ofera protectie culturii timp indelungat.
  • Inazuma (acetamiprid 10 g/kg + lambda-cihalotrin 30 g/kg) -insecticid de contact + sistemic, in doza de 0,15-0,2 kg/ha.
  • Decis Expert 100 EC (deltametrin 100 g/l), in doza de 0,075 l/ha -insecticid de contact.
  • FASTER DELTA (deltametrin 25 g/l), in doza de 0,3 l/ha – insecticid de contact.
  • Lamdex Extra (lambda-cihalotrin 25 g/kg), in doza de 0,3 kg/ha – insecticid de de contact.
  • Karate Zeon (lambda-cihalotrin 50 g/l), in doza de 0,15 l/ha – insecticid de contact.

 

Gandacul rosu al rapitei Entomoscelis adonidis (Palles. 1771, Coleoptera, Chrysomelidae)

Fig. 5. Atac al gandacul rosu al rapitei, consumand intreaga suprafata a limbului, lasand doar nervura centrala intreaga

Gandacul rosu al rapitei ataca in vetre, atat toamna, cat si primavara.

Adultii ataca in toamna, rozand limbul frunzelor la plantele tinere de rapita. Poate provoca pagube foarte mari in aceasta perioada, ajungand sa distruga culturi intregi de rapita de toamna. Uneori, consuma intreaga suprafata a limbului, lasand doar nervura centrala intreaga (Fig. 5). Acesta este un simptom caracteristic. Primavara, plantele sunt atacate atat de noua generatie de adulti, cat si de larvele acestora. In primele zile, noii adulti se hranesc cu frunzele verzi de la baza tulpinii, iar mai tarziu rod florile si silicvele. Larvele tinere rod marginile frunzelor sau epiderma si parenchimul, iar in ultimele varste lasa numai nervurile.

Tratament: pentru gandacul rosu al rapitei

  • FASTER 10 EC (cipermetrin 100 g/l), in doza de 0,2 l/ha
  • FASTER GOLD 50 EC (lambda-cihalotrin 50 g/l), in doza de 0,1 l/ha

 

Gargarita semintelor de crucifere sau gargarita silicvelor- Ceuthorrynchus assimillis (Paykull, 1792, Coleoptera, Curculionidae)

Fig. 6. Atac al larvelor in interiorul silicvelor, rozand (perforand) semintele crude

Insecta ataca felurite crucifere din flora spontana, dar si plante cultivate. Adultii rod mici cavitati in tulpini, pedunculi si butoni florali, iar larvele consuma semintele. In cursul dezvoltarii sale, o larva distruge 6-9 seminte (Fig. 6). Adultii se hranesc cu silicvele in curs de dezvoltare si fac orificii prin care isi depun ponta. In aceste zone se formeaza asa-numitele „puncte negre”. Atacul larvelor se produce in interiorul silicvelor, rozand semintele crude. Prin perforatiile facute in silicve pot patrunde si alte specii daunatoare, cel mai adesea intalnindu-se tantarul galicol al cruciferelor (Dasineura brassicae Winnertz, 1853). Uneori, atacul apare doar pe marginile campului de rapita. Atacul este masiv cand temperaturile sunt ridicate, pe perioada infloritului. Pe parcursul dezvoltarii, o larva poate distruge de la 5 pana la 10 seminte.

Tratament: pentru gandacul rosu al rapitei

  • MOSPILAN 20 SP (acetamiprid 200 g/kg) sau MOSPILAN 20 SG (acetamiprid 200 g/kg), in doza de 0,150 kg/ha, insecticid sistemic, ofera protectie culturii timp indelungat.

 

Tantarul silicvelor sau tantarul galicol al cruciferelor Dasineura brassicae (Winnertz, 1853)

Fig. 7. Tantarul galicol al cruciferelor pe o silicva de rapita

Privind determinarea acestuia, se vor remarca silicvele in care se dezvolta larvele insectei, unde formeaza basici si se deformeaza. Apare colorarea devreme in galben si pleznesc prematur. Boabele si larvele cad pe pamant. Insecta de 1,2 – 1,5 mm are picioare lungi, antene lungi si aripi sclipitoare. Toracele este brun-negru cu pilozitate albicioasa, abdomenul dungat roscat si brun. Larvele de 2 mm sunt initial vitroase, ulterior albe pana la galbui-albe fara capsula cefalica si fara picioare. Acest daunator este intalnit in toate regiunile si are ca gazda mai multe plante din familia cruciferelor. In culturile anterioare de rapita, tantarul silicvelor (Fig. 7) hiberneaza ca pupa in sol. Nu exista un prag economic de daunare la care sa se efectueze controlul tantarului silicvelor, deoarece daunele pot fi influentate foarte mult de activitatea gargaritei semintelor de crucifere (Ceuthorrynchus assimillis). Folosirea unui insecticid piretroid foliar este eficienta in combaterea  tantarului, dar nu are acelasi efect si asupra larvelor acestuia. Sunt daunatori care se hranesc cu organele florale. In cazul acestora, este foarte importanta aplicarea tratamentelor inainte de depunerea pontei.

Tratament: pentru tantarul silicvelor sau tantarul galicol al cruciferelor

  • FASTER GOLD 50 EC (lambda-cihalotrin 50 g/l), in doza de 0,1 l/ha. 

 

Fig. 8. Inflorescentele semincerilor de crucifere pe le care rod larvele formand galerii

Molia cruciferelor, varzoaselor sau musca verzei – Plutella maculipennis (Curtis, 1832)

Ataca diferite plante crucifere.

La inceput larvele duc o viata miniera, hranindu-se cu parenchimul frunzelor.

Mai tarziu ataca epiderma inferioara si parenchimul frunzelor, lasand intacta epiderma superioara, larvele produc perforatii in limbul foliar. Uneori ataca si inflorescentele semincerilor de crucifere (rapita, mustar), pe le care rod formand galerii (Fig. 8, 9).

Tratament: pentru molia cruciferelor, varzoaselor

  • FASTER 10 EC (cipermetrin 100 g/l), in doza de 0,2 l/ha.

 

Fig. 9. a) Molia cruciferelor in stadiu de adult; b) Larva moliei verzei hranindu-se din epiderma inferioara si din parenchimul frunzei

Musca radacinilor – Delia radicum (Linnaeus, 1758), sin. Delia brassicae (Bouche, 1833)

Fig. 10. Musca radacinilor (seamana cu gaza de casa)

Insecta infesteaza plantele tinere de brasicacee (rapita, mustar, conopida, varza, etc.). Ponta este depusa la baza tijei. La aparitie, larvele se hranesc cu radacinile din jurul pivotului, apoi patrund in interiorul radacinii, rozand galerii longitudinal. In cazul unui atac puternic, cand la o planta se gasesc mai multe larve, acestea rod galerii ascendente pana in tulpinita, ajungand uneori pana la insertia frunzelor. In urma atacului, plantele se pot regenera, dar dezvoltarea acestora trebuie monitorizata cu strictete. Pagubele provocate in primavara sunt mai putin periculoase deoarece plantele sunt mai dezvoltate. In urma atacului, frunzele plantelor au o culoare verde-inchis si se lasa pe sol. Larvele se hranesc timp de 2-3 saptamani inainte de impupare, stadiu in care parcurg perioada de iarna. La desprimavarare, larvele ies din pupa ca muste si ciclul biologic se repeta. Daunatorul seamana cu musca de casa si isi depune ouale pe legume crucifere (Fig. 10).

Tratament:

Tratamentul semintelor protejeaza tinerele plante impotriva principalilor daunatori doar in primele stadii de vegetatie, dar pentru combatere este necesara si efectuarea de tratamente in vegetatie cu produse de contact si ingestie. Unicul insecticid pentru tratarea semintelor de rapita contine ciantraniliprol, avand un mod nou de actiune sistemica, creat pentru tratamentul industrial al semintelor de rapita impotriva unei game largi de daunatori din primele faze de vegetatie. Ofera o protectie extraordinara impotriva daunatorilor cheie ai rapitei din primele faze de vegetatie, cum ar fi: puricii cruciferelor (Phyllotreta spp., Psylliodes chrysocephala), viespea rapitei (Athalia rosae) si musca cruciferelor (Delia radicum sin. Delia brassicae).

 

Gandacul rosu al rapitei (Meligthetes aeneus)

Ataca diferite specii de crucifere (specii cultivate si buruieni) si este periculos in toate stadiile de dezvoltare. Atat larvele, cat si adultii, consuma anterele, ovulul si polenul bobocilor florali, distrugandu-i. Larvele se hranesc doar cu organele florale ale plantelor din familia crucifere. La o infestare puternica, pe un boboc floral se pot gasi 10-15 larve.

Tratament: pentru gandacul rosu al rapitei

  • MOSPILAN 20 SP (acetamiprid 200 g/kg) sau MOSPILAN 20 SG (acetamiprid 200 g/kg), in doza de 0,150 kg/ha, insecticid sistemic, ofera protectie culturii timp indelungat.

 

Puricele negruPhyllotreta atra (Fabricius, 1775, Coleoptera, Crizomelidae)

Adultul are corpul alungit, de 2-3 mm lungime, de culoare neagra, cu un usor luciu albastru-verzui. Capul si pronotul prezinta o punctuatie fina si deasa dispusa regulat. Adultii noii generatii apar dupa 10-15 zile, la sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie, hranindu-se pana in toamna pe diferite plante crucifere. Odata cu scaderea temperaturii aerului, acestia se retrag la locurile de iernare. Pagubele cele mai importante sunt provocate de adultii care rod epiderma superioara a frunzelor. Apar astfel mici orificii dispuse preponderent pe marginea limbului foliar, ceea ce le confera un aspect ciuruit. In cazul unui atac puternic, frunzele se usuca.

Fig. 11. Puricele negru Phyllotreta atra – aflat pe marginea limbului foliar

Tratament: pentru puricele negru

  • FASTER 10 EC (cipermetrin 100 g/l), in doza de 0,2 l/ha
  • FASTER GOLD 50 EC (lambda-cihalotrin 50 g/l), in doza de 0,1 l/ha.

 

Puricele vargat al rapitei- Phyllotreta nemorum (Linnaeus, 1758, Coleoptera, Crizomelidae)

Fig. 12. Puricele vargat al rapitei (Phyllotreta nemorum) atacand petiolul frunzelor

Adultul este o specie monovoltina (o singura generatie pe an). In luna aprilie adultii ies din hibernare, isi parasesc locul unde au iernat si se hranesc aprox. 14 zile pe plantele din familia cruciferelor (varza, mustarul, rapita, etc.). Atacul se remarca pe partea superioara a frunzelor. La 10 – 12 zile dupa ce se imperecheaza isi depun ouale in sol la baza plantelor tinere, urmand sa apara larvele. Acestea se hranesc cu radacinile secundare, urca pe plantele tinere si ataca petiolul frunzelor pe care il gauresc (mineaza). La un interval de 21 de zile incepe metamorfozarea, se impupeaza in sol, iar in 14 zile incep sa apara adultii.

Tratament: pentru puricele vargat al rapitei

  • FASTER GOLD 50 EC (lambda-cihalotrin 50 g/l), in doza de 0,1 l/ha .
  • FASTER 10 EC (cipermetrin 100 g/l), in doza de 0,2 l/ha.

 

Puricele negru de pamant sau al varzoaselor – Phyllotreta undulata (Kutschera, 1860, Coleoptera, Crizomelidae)

Fig. 13. Puricele negru de pamant sau al varzoaselor

Adultul are lungimea de cca. 1,5 cm si este de culoare neagra lucioasa cu doua dungi cafenii pe spate. Un daunator cunoscut pentru culturile de rapita si varza, se hraneste si cu frunzele (cu peretii celulari ai acestora) de la baza porumbului. Daunele sunt produse intocmai de rosaturile produse de adulti, hranindu-se cu peretii celulari ai frunzelor, afectand prin scaderea capacitatii de fotosinteza si cauzand pierderi mari (mai daca atacul se mai suprapune si cu stresul hidric).

Tratament: pentru puricele negru de pamant sau al varzoaselor

  • FASTER GOLD 50 EC (lambda-cihalotrin 50 g/l), in doza de 0,1 l/ha.
  • FASTER 10 EC (cipermetrin 100 g/l), in doza de 0,2 l/ha.

Leveanu Ion

ICDPP Bucuresti

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!