In urma cu doua zile (8 octombrie) a aparut stirea conform careaia Comisia Europeana (CE) a deschis o procedura de infrigement impotriva Romaniei, pe motiv ca tara noastra a acordat autorizari temporare repetate pentru insecticidele neonicotinoide, in special pentru tratamentul semintelor de porumb si floarea soarelui. Ce inseamna asta? Posibile penalitati impuse Romaniei (suma forfetara) sau penalitate cu titlu cominatoriu (un fel de avertisment).
De ce Romania a acordat autorizare temporara pentru tratamentul semintelor de porumb sau floarea soarelui cu neonicotinoide in ultimul deceniu? Simplu, fara protectia acestor culturi, aflate la inceput de drum, ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) ar fi avut o masa bogata. Pe langa acest dauntator mai avem viermii sarma (Agriotes sp.), in zonele lor de favorabilitate, buha semanaturilor (Agrotis segetum) sau viermele vestic al radacinilor porumbului (Diabrotica virgifera virgifera). Fara un tratament culturile ar fi fost fara aparare si daca conditiile meteo sunt favorabile daunatorilor, in perioada cand plantele se afla in primele faze de vegetatie, acestea pot sa fie distruse iar fermierii sunt nevoiti sa semene din nou (o data, de doua ori chiar si de trei ori…). Cercetari efectuate timp de cateva decenii in tara noastra au scos in evidenta faptul ca cea mai eficenta metoda de protectia a porumbului si florii soarelui de atacul ratisoarei porumbului dar si a celorlalti daunatori de sol este tratamentul semintelor cu un insecticid sistemic, care se transloca in plante dupa rasarirea acestora, protejandu-le exact atunci cand este mai multa nevoie, in primele faze de vegetatie (rasarit-patru frunze, BBCH 00-14). Cu cateva decenii in urma, singura „protectie” disponibila era prafuirea campului cu insecticide organoclorurate. De la distanta campurile se vedeau „albite”, ca si cum ar fi nins. Conform estimarilor, in fiecare an se aplicau, prin prafuire, la suprafata solului, in jur de 15000 de tone de insecticide organoclorurate. Cei mai vechi in meserie cred ca stiu de Duplitox sau alte insecticide similare. Impactul negativ asupra mediului inconjurator a fost foarte mare in timp ce eficacitatea biologica pentru combaterea ratisoarei porumbului era una discutabila. In urma cercetarilor intreprinse de Paulian si echipa lui de, de la Laboratorul de Protectia Plantelor, din cadrul ICCPT Fundulea (actualulul INCDA Fundulea) s-a generalizat tratamentul semintelor de porumb si ulterior, floarea soarelui, cu Furadan (substanta activa carbofuran). A fost o adevarata revolutie in protectia plantelor. O data cu introducerea tratamentului semintelor cu un insecticid cu actiune sistemica, am scapat de prafuirea campurilor cu produsele organoclorurate. Furadan a fost un insecticid sistemic, din grupa I de toxicitate, dar cu o eficacitate foarte mare in combaterea daunatorilor de sol, inclusiv Tanymecus dilaticollis. In anul 2006 Furadanul a fost interzis, fiind inlocuit cu insecticidele neonicotinoide, substantele active imidacloprid, clotianidin si tiametoxam. Avantajul acestor insecticide este toxicitatea mai redusa comparativ cu Furadanul (grupa IV) si dozele mai mici folosite pentru tratamentul semintelor, comparativ cu Furadanul. Ce s-a intamplat in ultimul deceniu si jumatate cunoasteti cu totii, neonicotinoidele au fost interzise in Uniunea Europeana pe motiv ca afecteaza albinele. In aceasta problema sunt in continuare controverse, in lumea stiintifica nu exista o parere unitara referitor la acest aspect, o parte din cercetatori sustin ca neonicotinoidele afecteaza albinele, alti cercetatori sustin ca nu exista dovezi concludente care sa demonstreze efectul direct dintre expunerea albinelor la doze infime de neonicotinoide si moartea acestora.
Aceste controverse au fost si in tara noastra, inclusiv la intalnirile organizate la MADR sau ASAS pe tema neonicotinoidelor, la unele dintre ele am luat si eu parte. Totusi ce spune statistica? Ce s-a intamplat cu numarul de familii de albine din tara noastra, dupa ce s-au acordat autorizari temporare? In anul 2023 de exemplu, Romania era pe locul doi in UE, dupa Spania, la numarul de familii de albine: https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/romania-ocupa-locul-2-in-europa-la-numarul-de-familii-de-albine/s/ocNMlrKdXjaPBvAUkhb1
O parte dintre cercetatori au sustinut, in urma studiilor realizate, ca neonicotinoidele pot dezorienta albinele (efectele subletale) si sunt respondabile pentru declansarea sindromului depopularii coloniilor. Pe de alta parte alti cercetatori nu au fost de acord cu aceasta ipoteza, deoarece sindromul depopularii coloniilor a aparut si in zone in care nu se efectuau tratamente cu neonicotinoide, cum ar fi zona montana din Elvetia. Intr-unul dintre cele mai ample studii, realizate de americani, concluzia a fost ca este putin probabil ca neonicotinoidele sa declanseze sindromul depopularii coloniilor, ci mai degraba un cumul de factori, cum ar fi: tratamente cu insecticide si fungicide, acarieni paraziti (Varroa destructor), ciuperci care afecteaza albinele (Nosema spp.), poluare, schimbari climatice, undele electromagnetice, etc. O alta ipoteza de lucru a fost cea legata de efectele subletale pe care le are expunerea albinelor la neonicotinoide (aflate in polen de exemplu) care se vad in timp (le dezorineteza si nu se mai intorc la stup). Pe de alta parte, alti cercetatori au sustinut ca dozele folosite in experiente sunt mult mai mari decat cele din camp, iar studiile nu simuleaza situatiile reale din camp. Ideea este ca nu a existat un numitor comun in randul cercetatorilor privind efectul direct pe care l-ar avea insecticidele neonicotinoide in declansarea sidromului depopularii coloniilor de albine (Colony Collapse Disorder). Si cu toate acestea insecticidele au fost interzise pentru a fi folosite ca tratament al semintelor, in Uniunea Europeana. Dar in alte zone ale lumii se folosesc in continuare. In China sau Japonia au fost sintetizate neonicotinoide de generatie mai noua decat cele interzise in Uniunea Europeana. Neonicotinoidele se folosesc in USA sau in tarile mari producatoare de porumb, soia sau bumbac din America Latina. Ce se intampla in Europa dupa interzicerea neonicotinoidelor? Se importa produse agroalimentare, din tari terte, unde semintele sunt tratate cu neonicotinoide sau culturile sunt tratate in vegetatie cu aceste insecticide! Unde este echitatea? Nu este o concurenta neloaiala fata de fermierii din Europa?
Revenind la Sindromul Depopularii Coloniilor (CCD), a fost demonstrat macar un singur caz in Romania? Eu sunt cercetator, ma uit pe datele statistice si vad ca numarul de familii de albine a crescut in ultimul deceniu. In anul 2020 am fost pe primul loc in UE ca numar de familii de albine, in 2023 pe locul doi dupa Spania, cu un numar de 2,3 milioane de familii de albine (numar mai mare ca in anul 2020). Asta in conditiile in care an de an s-au acordat autorizari temporare pentru tratamentul semintelor de porumb sau floarea soarelui cu neonicotinoide. Eu nu vreau sa fac nici o polemica cu nimeni, sunt cercetator si analizez datele statistice. Iar acestea spun ca in ultimul deceniu, numarul de familii de albine a crescut. Apicultorii au semnalat probleme cu mortalitati ale albinelor, dar din discutiile de la mesele rotunde a reiesit faptul ca majoritatea faceau confuzii intre intoxicatia acuta si efectele subletale, care se vad in timp. Intr-adevar sunt situatii cand fermierii fac tratamente la culturile in faza de inflorire, cum ar fi rapita, cel mai intalnit exemplu, cu piretroizi de sinteza, fara sa anunte apicultorii, caz in care avem intoxicatii acute (albinele sunt moarte, langa stup). Si pomicultorii, mai ales cei amatori, fac tratamente cand pomii sunt in floare fara sa anunte. In cazul sindromului depopularii coloniilor, albinele dispar, nu se mai gasesc in apropierea stupilor.
In ultimul deceniu, in Romania, s-au efectuat multe studii privind acest aspect, in cadrul unor proiecte sectoriale, coordonate de ICDPP Bucuresti, la care INCDA Fundulea a fost partener, impreuna cu statiuni de cercetare agricola din tara (SCDA Secuinei, SCDA Pitesti-Albota) sau ICD Apicultura, finantate de Ministerul Agriculturii sau de Fundatia Patroimoniul ASAS, ori studii private realizate de asociatia fermierilor FAPPR in colaborare cu INCDA Fundulea. In cadrul proiectelor sectoriale (ADER) s-a urmarit eficacitatea biologica a tratamentului semintelor de floarea soarelui si porumb cu insecticide neonicotinoide impotriva atacului daunatorilor de sol, in contextul schimbarilor climatice, daca tratamentul semintelor afecteaza albinele si produsele stupului, daca exista reziduri in tesurile verzi ale plantelor, polen, seminte sau in sol, in timp ce in cadrul studiului privat demarat de FAPPR in colaborare cu INCDA Fundulea s-a urmarit eficacitatea biologica a posibilelor altertnative la neonicotinoide in combaterea ratisoarei porumbului (Tanyemcus dilaticollis), in conditiile unei ferme comerciale din sud-estul tarii. In urma cercetarilor efectuate s-a ajuns la concluzia ca tratamentul semintelor nu afecteaza albinele in conditiile climatice specifice tarii noastre. De asemenea in urma cercetarilor efectuate in sud-estul tarii (FAPPR in parteneriat cu INCDA Fundulea), sau cele din cadrul proiectelor sectoriale, s-a constatat ca intr-o zona foarte favorabila speciei Tanymecus dilaticollis, cu o populatie ridicata a acestui daunator (cateva zeci de insecte pe metru patrat), nu a existat nici o alternativa viabila la tratamentul semintelor cu neonicotinoide. Rezultatele cercetarilor efectuate in cadrul acestor proiecte de cercetare, au stat la baza acordarii in ultimii ani a autorizarilor temporare pentru tratamentul semintelor de porumb si floarea soarelui cu neonicotinoide. Aceste rezultate au fost traduse in limba engleza, fiind prezentate si in cadrul Comisiei Europene. Se pare ca nu a fost de ajuns, din pacate acum doua zile (8 octombrie) a venit anuntul deschiderii procedurii de infrigement impotriva Romaniei.
Ce se intampla fara o protectie corespunzatoare a porumbului si florii soarelui impotriva atacului daunatorilor de sol? Aceste culturi vor deveni o mare loterie in tara noastra si asa incercata de seceta din ultimii ani. Sa spunem ca in primavara viitoare conditiile meteo vor fi mai favorabile culturilor de porumb si floarea soarelui. Fara o protectie corespunzatoare a acestora, nu este garantata reustia lor. Este posibil sa ne reintoarcem la vremurile de acum 60-70 de ani cand fermierii resemanau porumbul de mai multe ori! Sa nu uitam ca multi ani la rand porumbul a fost foarte rentabil. Cand fermierii au iesit pe plus, plateau taxele si impozitele aferente catre Statul Roman. Asta inseamna plus valoare adusa de agricultura. La acest lucru a contribuit si o protectie corespunzatoare a plantelor, aflate in primele faze de vegetatie, prin efectuaraea tratamentului semintelor.
Din pacate, la nivel mondial, cele mai mari densitati ale speciei Tanymecus dilaticollis se gasesc in Romania, in special in sudul si sud-estul tarii. In urma cercetarilor efectuate in cadrul proiectelor sectoriale, despre care am vorbit in paragrafele anterioare, sau a studiilor in care au fost implicati fermierii, a reiesit ca atacuri ridicate ale acestui daunator sunt si in zone considerate, pana nu demult, mai putin favorabile, cum ar fi nord-estul tarii. Explicatia este simpla, cresterea temperaturilor medii, ca urmare a incalzirii globale, care se manifesta, din pacate si in tara noastra! Iar Tanymecus dilaticollis este o insecta iubitoare de caldura!
Suntem in anul 2025, dar traim un mare paradox. Vorbim de drone, roboti agricoli, inteligenta artificiala (AI) dar nu putem asigura o protectie corespunzatoare culturilor de porumb si floarea soarelui de atacul daunatorilor de sol. Asta numiti dumenavoastra progres? Eu unul vad regres. Cred ca se invart in mormant monstii sacrii in domeniul protectiei plantelor din Romania, cercetatori consacrati care au avut mari realizari in domeniu, care, datorita muncii lor, au adus plus valoare Romaniei! Ce se intampla in anul 2025 cand trebuia sa vorbim de mijloace moderne de protectia plantelor? Pai se pare ca ne intoarcem la „caruta”! Mai putem vorbi de plus valoare in aceste conditii?
Tanymecus dilaticollis nu tine cont de regulile impuse de oameni. El se ghideaza dupa legile Naturii, se hraneste si se inmulteste asa cum fac toate vietuitoarele de pe Pamant! Tanymecus nu are nici o treaba cu infrigenmenutul, cu hotararile curtii europene de justitie, cu agitatia diverselor ONG-uri sau cu ce aberatii se pun la posturile de televiziune. Tanymecus nu are nici o treaba cu bursa sau cu pretul cerealelor. Cand apare la suprafata solului, in primavara, aceste insecte au o misiune clara: sa se hraneasca! Si apoi sa faca urmasi! Depinde de noi ce vrem sa facem in urmatorii ani, sa cultivam plante sau sa inmultim insecte.
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
