Viermii sarma (Agriotes spp.), din ce in ce mai prezenti si in sud-estul tarii

Publicat de

In ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), numele acestui daunator fiind pe buzele tuturor (fermieri, cercetatori, jurnalisti agrarieni, autoritati, etc). In fiecare an, dupa acordarea derogarii pentru tratamentele la samanta, apele s-au mai linistit, lumea fiind prinsa cu treburile cotidiene aferente unui sezon agricol incarcat. Numai ca incepand cu anul 2020 nu s-a mai acordat derogare pentru tratamentul semintelor de floarea soarelui ci numai pentru semintele de porumb si sfecla de zahar.

Viermi sarma, atac la semintele de porumb (SCDA Albota)

Pe langa ratisoara porumbului, un alt grup de insecte din categoria daunatorilor de sol, care pot sa puna probleme foarte mari fermierilor, sunt viermii sarma (Agriotes spp.). In tara noastra ii intalnim peste tot, dar, pana nu demult, cele mai favorabile zone pentru acesti daunatori erau cele cu soluri mai umede, grele si cu pH acid (podzoluri, lacovisti, luncile raurilor, etc). In zonele de maxima favorabilitate, daca se inregistreaza temperaturi mai scazute si precipitatii abundente, pagubele de recolta produse de viermii sarma pot fi ridicate, in unele cazuri culturile pot fi compromise in totalitate.

Vierme sarma (Agriotes spp.) la suprafata solului (INCDA Fundulea)

In ultimii ani insa, viermii sarma si-au facut simtita prezenta si in zone considerate mai putin favorabile, cum ar fi sud-estul tarii. Care este explicatia? Absenta tratamentului semintelor la floarea soarelui cu substante active sistemice, precum si porumbul cultivat in monocultura au avut drept rezultat inmultirea acestui daunator si in zonele mai sus amintite. In general, aceste insecte sunt mai mult „invizibile” ochiului uman. Adultul apare in natura primavara, cand temperatura aerului depaseste 15ºC. Acestia duc, in general, o viata nocturna, foarte rar diurna, hranindu-se cu nectarul si polenul inflorescentelor plantelor umbelifere. Neproducand daune culturilor agricole, adultii acestei specii sunt trecuti cu vederea de catre fermieri. Nu si de catre entomologi.

Viermi sarma, atac la semintele de floarea soarelui (SCDA Albota)

Larvele, denumite popular „viermii sarma”, sunt cele care produc daune insemnate culturilor, in special la plantele prasitoare, dar si la cartofi, morcovi sau alte radacinoase. Atacul se poate produce la seminte, dupa semanat, caz in care larvele rod embrionul, patrund in endosperm, lasand intact numai tegumentul. In acest caz, cultura prezinta vetre de atac, sub forma unor goluri mai mici sau mai mari. Pentru a pune corect diagnosticul, acolo unde exista goluri de cultura (plante nerasarite), se sapa pana la adancimea de insamantare, dupa care se examineaza semintele gasite, pentru a constata prezenta sau absenta atacului. Ulterior, cand plantele sunt in curs de rasarire, larvele ataca boabele in curs de germinare, pe care le distrug. Intr-o faza mai avansata de vegetatie, viermii sarma pot ataca plantutele rasarite in zona coletului sau in zona de ramificare a radacinutelor. Ca simptome exterioare de atac, la inceput frunzele plantelor atacate se ingalbenesc, apoi intreaga planta se usuca, incepand de la varf. Atacul se poate manifesta si cand plantele de cultura se afla intr-o faza mai avansata de vegetatie. In acest caz, acestea nu sunt distruse, dar sunt intarziate in vegetatie, fiind mai mici decat plantele normale.

Spre deosebire de alte specii de insecte daunatoare plantelor de cultura, care au o generatie pe an sau mai multe generatii intr-un an, viermii sarma prezinta o generatie la 4-5 ani. Ierneaza in sol ca larve aflate la diferite varste sau ca adulti (in lojele pupale). Intreaga perioada de dezvoltare a larvelor are loc in sol. Pe parcursul dezvoltarii lor, larvele executa migratii, atat pe verticala, cat si pe orizontala solului. Aceste miscari ale larvelor sunt strans legate de conditiile de temperatura si mai ales de umiditate a solului, dar si de cantitatea de hrana existenta. Daca este seceta, larvele coboara in sol, spre zone unde umezeala este mai mare. Din contra, daca ploua, larvele se deplaseaza spre suprafata solului, unde se gasesc plantele agricole si/sau horticole.

Planta de porumb atacata de viermi sarma, dupa ce aceasta a rasarit (INCDA Fundulea)

Unii fermieri au tendinta de a semana culturile la adancime mai mare, motiv pentru care, in multe cazuri, plantele pot rasari cu intarziere. Daca umiditatea solului este mai mare, iar plantele semanate la adancime mare rasar mai lent, se inregistreaza cele mai favorabile conditii pentru ca viermii sarma sa distruga culturile.

O alta caracteristica a viermilor sarma este polifagia accentuata a acestora. Larvele se hranesc cu partile aeriene ale plantelor din familii botanice diferite (cereale, plante care alcatuiesc pajistile, plantele tuberculifere, etc). Dintre cereale, porumbul este cel mai atacat de viermii sarma, mai ales cand plantele se afla in primele faze de vegetatie (sau rasarit). De asemenea, viermii sarma produc pagube insemnate culturii florii soarelui.

Pragul economic de daunare variaza atat in functie de conditiile climatice din primavara, cat si de cultura. De exemplu, la cultura porumbului, daca primavara este rece si umeda, iar plantele au fost semanate la o adancime mai mare decat in mod normal, chiar si o singura larva pe metru patrat poate produce pagube importante!

Planta de porumb, partial uscata, in urma atacului viermilor sarma (INCDA Fundulea)

Avand in vedere ca nu prea putem sa observam ochiometric viermii sarma, este dificil de apreciat intr-o anumita sola, la o anumita cultura, cum va fi atacul. Numai daca stim istoricul atacului, in sola respectiva, din anii anteriori, am putea elabora o prognoza a atacului, dar aceasta este in stransa legatura si cu conditiile climatice. De asemenea, sa facem sondaje pentru estimarea populatiilor este o metoda costisitoare, care implica forta mare de munca si, mai ales, mult timp. Prin urmare, pentru reusita unei culturi de primavara, amplasata in zonele de favorabilitate ale viermilor sarma, trebuie sa respectam cateva metode de prevenire si combatere a atacului acestor daunatori.

Prezenta viermilor sarma (Agriotes spp.) la floarea soarelui (SCDA Albota)

Ca metode preventive, se recomanda evitarea cultivarii plantelor prasitoare dupa cele neprasitoare. In practica, trebuie sa recunoastem, aceasta metoda este greu de aplicat, avand in vedere numarul restrans de culturi din zilele noastre. Se mai recomanda aplicarea ingrasamintelor in dozele recomandate pentru fiecare tip de sol in parte (sau in urma rezultatelor cartarii agrochimice). Se mai recomanda aplicarea amendamentelor cu calciu pe solurile acide. Din pacate, nu toti fermierii aplica o fertilizare ca la carte si nu multi sunt cei care fac cartari agrochimice. Motivul este, in primul rand, cel financiar. In tehnologiile clasice se recomanda efectuarea araturilor de vara sau de toamna, pentru limitarea populatiilor acestui daunator. In prezent, tot mai multi fermieri au adoptat sistemul de lucrari minime a solului (minumum tillage). Recomandarea privind includerea in asolament a unor plante mai putin atacate de viermii sarma, cum ar fi mazarea, fasolea, lintea, bobul, coriandrul sau inul, nu prea poate fi pusa in practica din cauza faptului ca acest sortiment de culturi a devenit cvasi-inexistent in zilele noastre. Motivul principal? Absenta unui piete de valorificare pentru acestea.

Combaterea chimica prin efectuarea tratamentelor la samanta este metoda prin care putem limita populatiile acestui daunator si, de asemenea, protejam tinerele plantute de porumb si floarea soarelui aflate in primele faze de vegetatie, impotriva atacului viermilor sarma. Din pacate, optiunile chimice pentru combaterea acestui grup de daunatori sunt din ce in ce mai reduse. In prezent nu mai exista decat substante active cu actiune de contact, pentru tratamentul semintelor de porumb si floarea soarelui in vederea protejarii acestora de atacul viermilor sarma.

In Romania, cercetari ample privind combaterea Agriotes spp. se desfasoara la SCDA Albota (Trasca Georgeta si colab.) sau SCDA Secuieni (Trotus Elena si colab.).

Sola cu floarea soarelui netratata, distrusa in urma atacului viermilor sarma (SCDA Albota)

Prin acest articol am incercat sa scoatem in evidenta importanta acestui grup de daunatori, denumiti generic viermii sarma si necesitatea aplicarii tuturor metodelor de prevenire si combatere a lor, atat in zonele de maxima favorabilitate, cat si in sud-estul tarii, unde au inceput sa isi faca tot mai simtita prezenta.

Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea

Georgeta Trasca, SCDA Albota

 

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!