Viespea samburilor de prun – biologie, raspandire si combatere

Publicat de

Viespea samburilor de prun – Eurytoma schreineri (Schreiner, 1908), fam. Eurytomidae, ord. Hymenoptera) – a fost semnalata in tara noastra in anul 1980, in diferite localitati ale judetului Iasi . In ultimii ani, a devenit un daunator extrem de pagubitor al acestei culturi in judetele Arges, Buzau, Dambovita, Prahova. Aria de raspandire s-a extins in zonele pomicole din Cluj, Bistrita – Nasaud, Zalau, Satu – Mare, Hunedoara. Zona originara de distributie include partea europeana a Rusiei, Ucrainei de Sud, Armenia si Georgia, iar in a doua jumatate a secolului trecut s-a raspandit in Moldova, Romania, Turcia si Siberia de Vest. Este raportata si in Grecia (2002), Slovacia (2011), Moravia (2012) si Republica Ceha.

Fig. 1

Descriere

Adultul are 4-6 mm lungime si este de culoare neagra (Fig. 1). Capul si toracele sunt acoperite de perisori rari, albiciosi. Aripile sunt transparente. Abdomenul femelei este scurt – pedunculat, ovoid, neted, iar pe ultimele segmente are perisori de culoare deschisa; ovipozitorul este galbui. Oul, de forma ovoida, alb-laptos, are 1,3 – 1,5 mm lungime si este prevazut cu un pedicel alungit. Larva este apoda si eucefala, de culoare alba. La completa dezvoltare, are lungimea de 5 – 8 mm (Fig. 2). Capsula cefalica este alb-galbuie, cu mandibule brune. Corpul larvei, arcuit, are ambele extremitati ascutite.

Fig. 2

 Biologie si ecologie

In toate zonele in care este semnalata, viespea evolueaza intr-o singura generatie pe an si ierneaza ca larva in samburii fructelor atacate (Fig. 3).

Fig. 3

Primavara, cand temperature medie atmosferica atinge 9 – 10°C, larvele incep sa se transforme in pupe.

Fig. 4

Dupa stadiul de pupa, care dureaza 18-35 de zile, atunci cand incepe scuturarea primelor petale ale florilor de prun si temperatura aerului depaseste 15 – 16°C, apar primii adulti, prin orificii circulare de 1,0 – 1,6 mm diametru, roase de viespi in peretele samburelui (Fig. 4).

Umiditatea exercita o influenta deosebita asupra aparitiei si a zborului insectei. De exemplu, daca timpul este secetos, samburii sunt mai tari si viespile nu le pot roade peretii. In asemenea situatii, aparitia adultilor este, desigur, intarziata.

Ponta are loc dupa 4 – 12 zile de la aparitia adultilor. Fiecare femela depune cuajutorul ovipozitorului oua in 70 – 120 de samburi ai fructelor abia formate (cate un ou/sambure).

Zborul adultilor se esaloneaza pe o perioada de 20 – 25 de zile si, adesea, atacul ultimelor viespi nu este pagubitor, deoarece la momentul aparitiei lor fructele au crescut, iar samburele este deja lignificat.

Dupa un interval de 13 – 20 de zile de la ponta, din ou apare larva, care se hraneste cu samanta fructului si, intr-un interval de 20 – 35 de zile, ajunge la dimensiunile maxime, stadiu in care va ierna.

In primavara, majoritatea larvelor hibernante isi continua evolutia. Unele raman insa in diapauza, timp de inca un an sau chiar doi, constituind o rezerva biologica pentru anii urmatori.

In urma sondajelor efectuate asupra unor samburi rezultati din distilarea borhotului, s-a remarcat rezistenta deosebita a larvelor, circa 50 – 60% din ele nefiind afectate de temperaturile ridicate.               

Plante atacate

Viespea samburilor ataca, practic, toate soiurile de prun, procentul fructelor vatamatefiind diferit de la an la an si de la o zona la alta. Procentul fructelor atacate ajunge la 80 – 90%, la soiurile Stanley, Vanat romanesc, Gras romanese si D’Agen, soiuri cultivate provenite din Prunus domestica L.

Atacul daunatorului a fost semnalat si la alte specii de Prunus: Prunus cerasifera Ehrh.(corcodusul), P spinosa L. (porumbarul), P. insititia Juss (Pixy), ca si la combinatii ale acestoraP. domestica x P. spinosa, P. besseyi x P. americana.

De aceea, este obligatoriu sa se aplice tratamentele cu produse pentru protectia planteloradecvate in plantatile de seminceri si sa se efectueze controlul riguros al samburilor acestei speciila strangerea materialului biologic necesar infiintarii pepinierelor de puieti. Prin aceste masuri, seasigura o buna rasarire, o densitate corespunzatoare si, in special, se limiteaza raspandireadaunatorului in alte zone.

Mod de daunare

Atacul produs de Eurytoma schreineri (Schreiner, 1908), se manifesta prin caderea premature a fructelor, inainte de intrarea in parga. Acest fenomen se observa incepand de la finele lui iunie si atinge o intensitate maxima in prima jumatate a lunii iulie, perioada in care larvele din samburi au crescut, ajungand la dimensiunile normale.

Fructele atacate pot fi recunoscute chiar inainte de caderea din pom, deoarece au o coloratie violacee, o usoara asimetrie si un inceput de vestejire.

Insecta poate fi depistata prin spargerea samburilor de la fructele cazute, in interiorulcarora se afla larvele, care isi petrec toamna si iarna in invelisul tegumentar al semintei consumate in timpul dezvoltarii lor.

Masuri de combatere

Insecta duce un mod de viata „camuflat”, deoarece dezvoltarea sa de la ou la larva, pupa si adult are loc in interiorul samburelui fructului, unde se gaseste timp de aproape 11 luni. Datorita acestei particularitafi, in diminuarea rezervei biologice a daunatorului nu pot interveni entomofagii, larvele fiind protejate de peretii samburelui. Prin urmare, pentru reducerea pierderilor de productie cauzate de atacul viespei, de o extrema importanja este combaterea cu produse pentru protectia plantelor, cum ar fi:

  • Faster 10 CE – 0,250 l/ha (0,025 %)
  • Laser 240 SC – 0,6 l/ha (0,06%)
  • Karate Zeon – 0,150 l/ha (0,015%), etc.

Sunt necesare trei tratamente, executate in perioada de zbor a adultilor:

  • primul, aplicat cand 10 – 15% dintre flori si-au scuturat petalele, corespunde cu interventia impotriva viespilor (Hoplocampa spp. Hartig, 1837);
  • al doilea, efectuat la 6 – 8 zile dupa primul, este considerat tratament de baza in combaterea daunatorului;
  • al treilea, aplicat dupa 8 – 10 zilc de la a doua stropire, are de obicei eficacitate si impotriva viermelui prunelor (Grapholita funebrana, Treitschke, 1835).

Aplicarea tratamentelor este obligatorie in livezile in care s-a inregistrat atac in anul precedent si daca se depaseste pragul economic de daunare (P.E.D. = 2,5 samburi cu larvevii/pom). Acesta se stabileste inainte de inflorirea prunului, printr-un examen vizual al tuturorsamburilor adunati de sub 10 pomi dintr-o parcela de circa 5 hectare.Se recomanda ca stropirea pomilor sa se faca pana la punctul de „umectare completa”,aplicandu-se un volum mediu de „solutie” de 1500 1/ha.

Pentru limitarea pugubelor mari produse de viespea samburilor de prun, alaturi demijloacele chimice, de mare importanta sunt urmatoarele masuri, care contribuie la diminuarearezervei biologice a daunatorului:

  • strangerea si distrugerea fructelor cazute prin ardere sau ingroparea la o adancime de 50-70 cm (Fig. 5);
  • arderea samburilor rezultati din distilarea borhotului.
Fig. 5

Andrei Chiriloaie Palade

ICDPP Bucuresti

S-ar putea să te intereseze

Hot News