Vor mai fi invazii puternice de cicada melifera Metcalfa pruinosa in Bucuresti anul acesta?

Publicat de

Teoretic am spune ca nu… sau nu prea, deoarece viespea de origine Nord Americana Neodryinus tiphlocibae (Hymenoptera, Dryinidae) care paraziteaza cicada melifera si in care se pun mari sperante a fost descoperita in toamna anului 2019 in zona de nord a capitalei.

Fig. 1 – Cicada melifera Metcalfa pruinosa

Cicada melifera Metcalfa pruinosa (Fig. 1) este o specie daunatoare invaziva de origine din America de Nord, de unde a patruns accidental si pe alte continente, inclusiv in Europa, prin Italia in 1979.

Inca de la primele semnalari ale cicadei M. pruinosa in Romania, in 2009 in sud-est – la Constanta, in 2010 in vest – la Timisoara si in 2011 in sud – la Bucuresti, s-a constat o raspandire rapida cu atacuri intense in toata tara. Raspandirea cicadei s-a produs fie pe cale naturala, din aproape in aproape, prin zborul adultilor, fie prin intermediul omului care a actionat ca un vector. Ouale si adultii cicadei au fost raspandite odata cu plantele ornamentale infestate folosite in orase in diferite scopuri decorative dar si prin purtarea pasiva a adultilor pe mijloacele de transport.

 

M. pruinosa este un daunator polifag care infesteaza peste 300 de specii de plante, atat specii de plante cu importanta agricola, forestiera si urbana, cat si din flora spontana. In absenta unui dusman natural specializat sau a altei interventii de combatere din partea factorului uman, prin care populatiile sale sa fie reduse, cicada dezvolta pe plante populatii masive care produc atacuri puternice cu urmari grave din punct de vedere economic.

Daunele pe care le produce cicada melifera sunt cauzate de atat de nimfe care acopera de secretii ceroase organele plantelor atacate incepand cu luna mai si pana in iulie, cat si de adulti care se hranesc din tesutul floemic al plantelor, ocazie cu care transmit agenti patogeni precum fitoplasma.

Pentru a preintampina atacurile agresive ale cicadei in Europa, incepand cu anul 1987 a fost importata viespea parazitoida din specia Neodryinus typhlocybae din USA si introdusa in nord-estul Italiei, pentru a fi lansata in camp in cadrul unui program de combatere biologica a cicadei. Ulterior, dupa succesul din Italia, si alte tari europene precum Croatia, Franta, Grecia, Olanda, Slovenia, Spania si Elvetia, au realizat in acelasi scop importuri si lansari dirijate ale viespei parazitoide.

Fig. 2 – Adult de Neodryinus tiphlocibae

In afara de introducerea constienta dirijata de catre om, calea naturala este un alt mod de patrundere al unei specii straine in teritorii, altele decat cele de origine. Astfel se face ca viespea parazitoida N. typhlocybae a fost gasita si in tari europene in care aceasta nu a fost introdusa prin import, precum Ungaria, Bulgaria si Slovacia. Prin urmare, patrunderea viespii in aceste tari s-a realizat in mod natural din tarile care au importat-o. Asa s-a intamplat si in Romania, cand parazitoidul cicadei melifere, N. typhlocybae, a fost descoperit de catre cercetatorii de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Plantelor Bucuresti, in septembrie 2019, in parcuri si aliniamente stradale din zona de nord a orasului Bucuresti, mai precis in zona Baneasa.

 

Fig. 3.1. – Coconi matasosi fixati pe partea superioara a frunzelor pe locul coloniilor cicadei melifere

 

N. typhlocybae (Fig. 2) este singurul dusman natural specializat al cicadei M. pruinosa in zona sa de origine din America de Nord. Viespea dezvolta 1-2 generatii pe an. Ierneaza ca larva matura intr-un cocon matasos fixat pe partea inferioara sau superioara a frunzelor, pe locul unde a avut loc dezvoltarea coloniilor cicadei melifere (Fig. 3). Impuparea are loc la sfarsitul primaverii, iar adultii apar in luna iunie. Femelele de viespe paraziteaza nimfele de varsta 3, 4 si 5 ale cicadei prin inserarea oului in membrana intersegmentala sub mezotoracele nimfelor. Larvele mature ale parazitoidului (Fig. 4) patrund in interiorul gazdei si ii consuma organele, dupa care parasesc gazda si se inchisteaza intr-un cocon alb si oval cu pereti dubli sub exuvia formata de gazda devorata, ca in Fig. 3.

Fig. 3.2. – Coconi matasosi fixati pe partea superioara a frunzelor pe locul coloniilor cicadei melifere
Fig. 4 – Larva de Neodryinus tiphlocibae

Semnalarea parazitoidului Neodryinus typhlocybae in Romania indica faptul ca natura, daca nu este perturbata, lucreaza si se ingrijeste de echilibrul de forte intre daunatori precum cicada melifera si factorii de reglare naturala precum viespea parazitoida. Succesul parazitoidului tradus prin actiunea de diminuare a populatiei cicadei melifere va reprezenta un prim pas spre controlul biologic natural de perspectiva al acestui daunator.

Aparitia viespii parazitoide in zona de sud a Romaniei (Bucuresti) se presupune ca este rezultatul dispersarii acesteia pe cale naturala dinspre Bulgaria, desi nici acolo nu au fost realizate importuri coordonate.

In continuare, este foarte util de cunoscut, prin monitorizari periodice, prezenta si gradul de inmultire ale parazitoidului N. typhlocybae in conditiile in care si acesta la randul sau este vizat a fi distrus prin activitatea de hiperparazitare a altor specii de viespi.

In rest, ne ramane sa creditam natura ca stie ce are de facut…

Constantina Chireceanu

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Plantelor Bucuresti

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!