Rapita este una din culturile de camp care a cunoscut cea mai mare extindere in Romania din ultimii 25 de ani. Din pacate, in ultimii ani, din cauza conditiilor nefavorabile, suprafata si productia de rapita au scazut. Conditiile deosebite din acest an au dus la pierderi ale productiei la culturile de rapita din cauza secetei, pierderi ce depasesc in medie 30% fata de un an obisnuit. Aceata situatie se poate repeta pentru noul an agricol.
Subliniem inca odata ca rapita este o cultura rentabila, dar in acelasi timp riscanta. Ea are cateva avantaje semnificative, precum faptul ca toata productia este preluata imediat de comercianti, fiind prima sursa de venituri din noua productie, iar pretul este bun. Productia din anul recoltarii depinde (unii apreciaza la peste 50%) de starea culturii in toamna, de tehnologia aplicata, iar una din probleme (si nu cea mai mica), poate fi atacul daunatorilor toamna.
Aratam, pentru cei ce nu sunt implicati in mod curent in agricultura, faptul ca principalele probleme date de daunatori culturilor de rapita, in toamna, sunt melcii, musca radacinilor, puricele de pamant al tulpinilor, impreuna cu alte specii din acelasi grup, al larvelor viespei rapitei si a fluturelui alb al verzei. La acestea se adauga, desigur poate mai rar intalniti, in ultimul timp, gandacul rosu al rapitei sau, mai recent semnalata, musculita alba de sera.
Din pacate pentru fermieri, conditiile acceptate la nivel de EU au interzis utilizarea neonicotinoidelor pentru tratamentul semintelor de rapita, masura tehnologica extrem de simpla si accesibila, ce protejeaza cultura de rapita de daunatorii ce creeaza probleme in toamna.
Pentru a inlocui aceasta oportunitate de control a daunatorilor prin tratamentul semintei, se apeleaza la noi tehnologii care se refera la tratamente cu biostimulatori, fungicide si insecticide, in vederea cresterii profiturilor fermierilor. In cadrul ultimelor realizari, Lumiposa (s.a. ciantraniliprol, cu actiune sistemica) este singurul insecticid sistemic omologat in Uniunea Europeana pentru tratamentul semintelor de rapita, care asigura o protectie a culturii la inceputul acesteia. Neinregistrat inca in EU, in aceeasi categorie este si Fortenza Advanced (cu doua substante active (sulfoxaflor si ciantraniliprol), cu efect sistemic.
Lumiposa, aplicat la tratamentul semintelor de rapita (40 ml/500.000 seminte/ha sau 1,14 l/100 kg seminte in cazul in care se seamana 3,5 kg samanta/ha), controleaza cei mai importanti daunatori de sol, dar mai ales cei specifici culturilor de rapita, inclusiv musca cruciferelor (Delia radicum). Daunatorii inceteaza repede sa se hraneasca si astfel nu mai produc pagube. Tratamentul semintelor cu acest insecticid, din pacate asigura protectia plantelor de rapita pana la stadiul de BBCH 13/14 (2-4 frunze), de aceea dupa aceasta faza, in cazul aparitiei unui atac al daunatorilor, mai ales in situatia unor infestari deosebite sau aparitia atacului mai tarziu, se impun tratamente suplimentare in perioada de vegetatie, aspect ce determina costuri suplimentare si o sincronizare a actiunilor de protectia plantelor, luand in consideratie daunatorul, modul de atac, frecventa si intensitatea atacului acestuia.
Ca in fiecare an, odata cu semanatul rapitei si pana la aparitia celei de a 4-a frunze si/sau formarea rozetei, eventual pana la venirea iernii, cultivatorii de rapita ar trebui sa tina seama de faptul ca se pot confrunta cu pierderile datorate atacului daunatorilor.
Tratamentul semintelor de rapita este obligatoriu. Prin aplicarea acestuia si completarea prin tratamente in cursul perioadei de vegetatie (produsele listate la sfarsit si-au dovedit, pe parcursul anilor, eficienta), cel putin in prima perioada de vegetatie, se pot diminua pierderile provocate de daunatori, odata prin reducerea densitatii plantelor, apoi prin intarzierea in vegetatie, intrarea in iarna a unor plante care eventual nu pot supravietui rigorilor acesteia si, in fine, se limiteaza populatiile daunatorilor care poate ataca cultura in primavara.
Vom incerca in cele ce urmeaza sa ajutam cultivatorii de rapita, aceia care inca nu sunt familiarizati cu problemele culturii, sa poata recunoaste principalii daunatori si simptomele atacului acestora, iar in final sa facem o serie de recomandari despre modul de aplicare a tratamentelor de combatere (perioada si pesticidele ce pot fi utilizate).
Termenul de „purici” cuprinde daunatori din genul Phyllotreta, cu speciile:
- Phylotreta atra ( 1 A) – puricele negru al verzei, puricele de pamant sau puricele cruciferelor (cea mai des intalnita denumire);
- Phylotreta nigriceps – puricele negru al cruciferelor;
- Phylotreta nemorum ( 1 B) – puricele vargat al verzei;
- Phylotreta undulata – puricele undulat al verzei.
Si din genul Psylliodes, cu specia:
- Psylliodes chrysocephala .
Toate speciile genului Phyllotreta au o generatie pe an, adultii apar in luna iunie-iulie si raman in diapauza estivala pana in septembrie, odata cu rasarirea plantelor de rapita, fiind foarte activi in zilele insorite si calduroase. Phyllotreta atra, puricele negru al verzei, caracteristic acestui grup, nu este specific rapitei, este de culoare neagra cu un usor luciu albastru-verzui, are 2-3 mm lungime. Pagubele cele mai importante sunt provocate de adultii care rod epiderma superioara a frunzelor, sub forma unor mici orificii dispuse preponderent pe marginea limbului foliar, ceea ce confera un aspect ciuruit (Fig. 1 C). Pragul economic de daunare (in toamna) este de 1 adult/planta.
Adultul de Psylliodes chrysocephala L. (Fig. 2) este mai mare decat speciile de Phyllotreta (3,5-4,5 mm lungime), corpul este alungit, convex, verde-albastrui, cu luciu metalic, cap roscat, extremitatile antenelor si picioarelor anterioare rosii. Apare vara, populatia maxima este intalnita in septembrie. O popultie numeroasa a daunatorului determina un numar crescut de larve ce patrund in petiolul frunzelor inferioare (Fig. 3), urma locului de patrundere se recunoaste prin cicatrici ale rosaturilor. In iernile blande, larvele pot sa isi continue dezvoltarea, ajungand in varfurile lastarilor din centrul rozetei, evoluand in continuare in primavara.
Adultii celei de a doua generatii de viespea rapitei (Athalia rosae L. sau Athalia colibri L.) apar in iulie-august, depun oua din care apar larve polipode (fara peri, au picioare toracale si abdominale, dorsal cenusie, iar lateral si ventral cenusiu‑verzui, capul negru, in general parca este cocosata) (Fig. 4), ce se dezvolta in lunile septembrie-octombrie. La inceput sunt miniere, si rod parenchimul frunzelor dintre cele doua epiderme, dupa care apar la suprafata frunzelor si rod frunzele de rapita. Larvele complet dezvoltate rod frunzele, formand goluri rotunde sau ovale, apoi consuma frunzele pana la scheletuire, astfel ca la inceputul lunii octombrie, la completa dezvoltare (15‑18 mm lungime), migreaza in sol si raman pentru hibernare. La 20°C, larvele consuma/zi de doua ori mai multa hrana decat greutatea lor, fiind de presupus ca in septembrie este posibil sa se inregistreze deseori temperaturi in jur de 30°C, atacul fiind deosebit de puternic, frunzele putandu-se usca in totalitate.
Aplicarea tratamentelor chimice se recomanda la aparitia larvelor pe frunze, cand PED-ul este peste 2-3 larve/planta. Adultul fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae L.), de 40-65 mm, este cunoscut de toata lumea, are corpul neagru, cu aripile albe si cu nervuri si pete negre (Fig. 5). Toamna, populatia de adulti creste, mai ales in apropierea zonelor in care sunt crucifere spontane sau cultivate (mai ales varza). De aceea, este bine ca fermierul, daca observa zborul mai multor astfel de fluturi in cultura de rapita, sa urmareasca dupa circa 1 saptamana daca nu apare un atac semnificativ al larvelor pe frunze.
Ouale depuse de femele pe frunzele de rapita vor da larve cu corpul pubescent (acoperit cu perisori, spre deosebire de larvele de viespea rapitei), de culoare verzuie, cu pete negre-brunii (Fig. 6). La aparitie, larvele au un comportament gregar, in primele zile se hranesc in grup, rod epiderma inferioara si parenchimul frunzelor, dupa care devin solitare si se raspandesc in cultura, scheletuind frunzele, lasand intregi numai nervurile. Produce pagube importante la culturile de rapita, in special in anii secetosi, cum se arata acest an. La sfarsitul dezvoltarii, se impupeaza pe partea inferioara a frunzelor de rapita si astfel ierneaza. Pentru larvele fluturelui alb al verzei, PED-ul este de 2-3 larve/m2.
Molustele (melci si limacsi) pot aparea in anii cu precipitatii crescute, cu temperaturi mai scazute, eventual in conditii de „minimum tillage”, atunci cand exista resturi ale recoltei precedente, sa dezvolte populatii numeroase. Acest tip de daunatori sunt fitofagi, pot produce daune considerabile culturilor de rapita. Melcii si limacsii rod gauri neregulate in frunze, prezenta lor se recunoaste si datorita unei dare de mucus lasata de daunatori pe frunze. In conditiile acestui an secetos, sunt conditii putin probabile ca fermierii sa aiba probleme cu acest grup de daunatori. Daca se preconizeaza totusi aparitia unor probleme, se pot aplica moluscocide avizate.
Adultul mustei radacinilor (Delia brassicae radicum L.) seamana cu o musca de casa, dar mai mica (6-7 mm). Larva este alb-galbuie, apoda si acefala, 7-9 mm lungime. Toamna, in cadrul celei de a treia generatii a daunatorului, ca larva, ataca plantele tinere de rapita (Fig. 7). Ouale sunt depuse la baza tijei, larvele aparute se hranesc patrunzand in interiorul radacinilor, mai ales in cea pivotanta, iar in cazul unui atac puternic, cu mai multe larve/planta, larvele rod (timp de 2-3 saptamani) galerii in tulpina, chiar pana la insertia frunzelor.
In urma atacului, frunzele plantelor se culca pe sol si devin verde-inchis. In general, problemele se observa primavara, cand practic nu se mai poate face nimic, de aceea ideal este tratamentul semintei de rapita care elimina practic atacul daunatorului, atat toamna, cat si in primavara.
Gandacul rosu al rapitei (Entomoscelis adonidis Pall.) ataca culturile de rapita ca adult de 6-11 mm lungime, rosu-caramiziu, elitrele prezinta longitudinal cate o banda discoidala si una suturala comuna, de culoare neagra (Fig. 8). In toamna (septembrie‑octombrie), devin activi, adultii rod frunzele marginal sau perforeaza limbul foliar. Pagube deosebite sunt semnalate toamna, in cazul in care culturile sunt recent rasarite si densitatea adultilor este deosebit de mare.
Se intampla deseori, mai ales in cursul ultimilor ani, in cursul toamnelor secetoase si calduroase, fermierii sa observe in culturile de rapita si prezenta musculitei albe de sera (Trialeurodes vaporariorum Westwood) (Fig. 9), e drept, fara importanta practica pentru ca daunatorul apare ocazional si nu supravietuieste in camp iarna.
Pentru a cunoaste exact situatia culturilor lui, a atacului daunatorilor, fermierul ar trebui sa „treaca” prin cultura de rapita macar odata/saptamana, pentru a identifica si estima prezenta si intensitatea atacului diferitilor daunatori.
Este recomandabil ca, in cazul in care nu s-a utilizat samanta tratata, sa se aplice in toamna tratamente de combatere, pentru combaterea tuturor daunatorilor prezentati mai sus.
Prevenirea si combaterea daunatorilor in toamna. Lucrarile solului duc la distrugerea larvelor si a pupelor, reducandu-se astfel rezerva biologica a daunatorilor. Tratamentul semintelor protejeaza tinerele plante impotriva principalilor daunatori doar in primele stadii de vegetatie, dar pentru combatere in perioada de vegetatie este necesara, la atingerea PED-urilor specifice, si efectuarea de tratamente in vegetatie cu produse omologate. Pentru tratamente ce eventual ar putea compensa lipsa unui sortiment mai pare de pesticide aplicabile in perioada semanatului, se pot aplica sub forma de tratamente la sol urmatoarele produse:
- COLUMBO 0,8 mg (8g/kg cipermetrin) in doza de 12 kg/ha;
- ERCOLE si TRIKA EXPERT (4g/kg lambda-cihalotrin) in doza de 10-15 kg/ha.
In cazul in care se impune aplicarea de tratamente in vegetatie, in cazul in care PED-urile specifice sunt depasite, se pot folosi pentru combaterea daunatorilor specifici urmatoarele produse:
- ALFAMETRIN 10 EC/ALFADONE 10 EC sau ALFATHRIN 10 EC (100 g/l alfa-cipermetrin) in doza de 0,1 l/ha;
- CYLOTRIN 60 CS (60 g/l gamma-cihalotrin) in doza de 0,08 l/ha;
- FASTAC 10 EC (100 g/l alfa-cipermetrin) in doza de 0,2 l/ha;
- FASTAC ACTIVE (50 g/l alfa-cipermetrin) in doza de 0,3 l/ha;
- FASTER 10 EC (cipermetrin 100 g/l), in doza de 0,2 l/ha;
- FASTHRIN 15 WG (150 g/l alfa-cipermetrin) in doza de 0,067 kg/ha, dupa prima frunza;
- FURY 10 EC/MINUET (100 g/l zetacipermetrin), in doza de 0,2 l/ha;
- IMAZUMA (100 g/l acetamiprid + 30 g/kg lambda-cihalotrin), in doza de 0,125-0,2 kg/ha;
- KARATE ZEON/NINJA (30g/l lambda-cihalotrin), in doza de 0,15 l/ha;
- LAMDEX EXTRA (25 g/kg lambda cihalotrin) in doza de 0,3 kg/ha;
- MAVRIK 2 F/EVURE (240 g/l tau-fluvalinat), in doza de 0,2 l/ha;
- MOSPILAN 20 SG/KRIMA 20 SG (20% acetamiprid), in doza de 0,2 l/ha;
- MOSPILAN 20 SP/GAZELLE (200g/kg acetamiprid), in doza de 0,15 kg/ha;
- POLECI/DECA (25 g/l deltametrin) in doza de 0,03-0,05%;
- SHERPA 100 EC (100g/l cipermetrin) in doza de 0,25 l/ha).
Este evident faptul ca un fermier cunoscator poate aplica tratamente in vegetatie cu, posibil, oricare din insecticidele avizate in vegetatie pentru rapita si varza, chiar daca ele nu sunt omologate pentru un daunator specific, avand in vedere ca amandoua culturile fac parte din familia Cruciferae. Daca apar alti daunatori, sfatul specialistului in protectia plantelor devine indispensabil.
Prof. Univ. Dr. Ioan Rosca
Director general ICDPP Bucuresti
