Syringa vulgaris, binecunoscutul liliac, este mai mult decat un arbust ornamental. Desi il cunoastem ca fiind una dintre cele mai frumoase plante ce decoreaza gradinile in lunile de primavara, liliacul poate fi folosit cu succes in tratarea diferitelor afectiuni, dar si in tratamentele cosmetice. Atat frunzele, cat si florile de liliac pot fi folosite, fiecare avand proprietati deosebite in tratarea multiplelor probleme de sanatate. Pe cat de mult incanta ochiul si parfumeaza aerul, arbustul nu este ferit insa de atacul unor agenti patogeni.
Bacterioza liliacului (Pseudomonas syringae). Boala este favorizata de umiditatea atmosferica si temperatura ridicata, precum si de ingrasamintele pe baza de azot, administrate in exces. Apare pe ramuri, tulpini si pe frunze. Pe tulpini se pot observa pete brune, ce se extind mai ales pe timp umed si pot cuprinde lastarii, care se vestejesc si se incovoaie. Pe frunze petele au forma neregulata care, in caz de atac grav, pot ocupa toata suprafata limbului. Uneori, apar dungi negricioase. Inflorescentele atacate se vestejesc si se brunifica (Fig. 1). Pentru combaterea bacteriozelor, in sere, se recomanda material certificat si sanatos si mentinerea umiditatatii si temperaturii potrivite, asigurandu-se o buna aerisire. In gradini, ramurile atacate vor fi permanent indepartate si arse, pentru a nu se extinde boala. Tratamentele chimice in vegetatie se pot face cu Zeama bordeleza (1%).
Mana (Phytophthora syringae). Atacul se manifesta pe ramuri, muguri, frunze si inflorescente. Mugurii nu se mai deschid, iar inflorescentele se brunifica si se ususca. Pe scoarta apar pete brune, care pot inconjura ramurile, astfel incat acestea ajung sa se vestejeasca. Pe frunze, se formeaza pete, initial de culoare galbena, iar apoi devin mai negricioase si prezinta pe fata lor inferioara un puf albicios format din sporii ciupercii. Infectia se propaga din mugurii atacati si cazuti pe sol ori de pe ramurile cazute la taieri. Se recomanda taierea si arderea ramurilor atacate, iar in sere se va evita umiditatea excesiva in timpul fortarii liliacului. Se pot aplica stropiri toamna, la caderea frunzelor, cat si in timpul perioadei de vegetatie, cu produse specific pe baza de cupru.
Fainarea (Microsphaera lonicerae). Boala cuprinde toate organele aeriene ale plantei. Cel mai adesea atacul se manifesta pe frunze, prin aparitia unei pasle foarte fine, sub care tesuturile frunzei se brunifica. Mai tarziu, frunzele se usuca si cad. Pe lastarii tineri se formeaza, de asemenea, o pasla alba de miceliu care impiedica lignificarea, facandu-i mai sensibili la gerurile de peste iarna. Boala poate trece si pe flori, care nu se mai dezvolta normal si se usuca. Ciuperca ierneaza in mugurii de pe ramuri, ca miceliu de rezistenta (Fig. 2). Se recomanda indepartarea lastarilor atacati, iar in vegetatie, tratamente cu produse pe baza de sulf (Microthiol Jett, Thiovit Jet 80 WG).
Masuri de prevenire:
- a se evita suprafertilizarea si taierea excesiva pentru a preveni o supraabundenta de lastari tineri sensibili in primavara;
- a se efectua taieri ale liliacului la inceputul verii, dupa inflorire, pentru a promova o mai buna circulatie a aerului si pentru a permite vindecarea ranilor inainte de sezonul urmator;
- se recomanda taierea lastarilor bolnavi imediat in timpul perioadelor uscate si indepartarea resturilor din zona pentru a preveni reinfectarea.
ing. Lorena Gurau
ICDPP Bucuresti
