Cum protejam ceapa de atacul manei (Peronospora destructor)

Mana este cea mai frecventa si pagubitoare boala a culturilor de ceapa, in anii si zonele cu precipitatii mai abundente, puntand provoca totala compromitere a culturilor, in cazul in care nu se iau masuri corespunzatoare de combatere. Boala este deosebit de periculoasa pentru culturile semincere.

Simptome (Fig. 1)

Pe frunze apar la inceput pete de culoare verzuie deschis sau galbuie, de forme si marimi variate, localizate pe o parte sau cuprinzand limbul de jur imprejur. In conditii de umiditate ridicata, pe suprafata petelor apare un puf cenusiu-violaceu, constituit din conidioforii si conidiile ciupercii. Acest puf poate depasi marginile petelor sau, uneori, poate aparea chiar pe zone de culoare normala. Daca survine o perioada secetoasa, conidioforii se usuca, iar petele capata o culoare mai deschisa. In cazul in care conditiile de umiditate redevin favorabile, pe tesuturile din jurul petelor se formeaza noi conidiofori cu conidii de Peronospora, iar in zona petelor initiale se dezvolta o serie de ciuperci saprofite, mai ales Stemphylium botryosum (sin. Macrosporium parasiticum). Frunzele puternic atacate se vestejesc si cad, ceea ce stanjeneste formarea si dezvoltarea normala a bulbilor.

Pe tijele florale, la seminceri, boala se manifesta prin simptome asemanatoare. De regula, sub actiunea vantului, tijele se frang la nivelul zonelor lezate si, ca urmare, producerea de seminte este in buna masura sau chiar total compromisa.

Agentul patogen – Peronospora destructor

In tesuturile atacate, uscate, se formeaza numerosi oospori globulosi, de 30 – 38 cm diametru, prevazuti cu un perete colorat, neted. Oosporii sunt organe de rezistenta si constituie una dintre formele prin care ciuperca poate rezista mai multi ani in resturile ramase in sol.

Boala se poate transmite de la un an la altul si prin miceliul de rezistenta din bulbii atacati, care in primavara se dezvolta in tesuturile frunzelor tinere si determina formarea conidioforilor cu conidii. Mana se manifesta la inceput in focare izolate, care se extind cu repeziciune, putand cuprinde culturile in intregime.

Conditiile de temperatura si in special umiditatea constituie factori importanti care determina infectia si evolutia bolii. Formarea conidioforilor cu conidii se produce seara si noaptea, cand pe organele plantelor exista apa (picaturi de roua sau dupa ploaie) si temperatura este intre 3 si 27℃, optima fiind de 11℃.

Viabilitatea conidiilor este conditionata de umiditate, ele nerezistand mai mult de 3 – 5 ore daca umiditatea relativa este sub 100%. Germinarea conidiilor se produce in picaturile de apa, la 4 – 6 ore dupa ce sunt intrunite conditiile de temperatura necesare si anume minimum 1°C, optimum 10°C, maximum 28°C. Infectia se produce la temperaturi de 3 – 25°C, in circa 10 ore, miceliul de infectie patrunzind prin stomate. Practic se poate considera ca infectiile se produc cand umiditatea relativa este 100% timp de 11 ore noaptea, iar dimineata, timp de 6 ore, iar umiditatea nu scade sub 80%. Perioada de incubatie dureaza 1-17 zile.

Combatere

In vederea, reducerii sursei pentru infectiile primare, dupa recoltarea cepei din culturi atacate, se vor strange sau ingropa adanc prin aratura toate resturile ramase. In acelasi scop se recomanda si rotatia culturilor. Se vor evita terenurile grele, care tin apa, precum si cele in care s-au aplicat ingrasaminte azotate in cantitati mari. De mare importanta, in special pentru culturile semincere, este utilizarea pentru plantat a bulbilor sanatosi, proveniti din culturi bine protejate impotriva manei. Plantatul sau semanatul trebuie facut la distante convenabile, care sa permita o buna aerisire in cultura. In acelasi scop este recomandabil ca randurile sa fie astfel orientate, incat sa permita buna circulatie a aerului si evitarea excesului de umiditate. Terenul tebuie mentinut curat de buruieni. Irigatia culturilor sa se faca cu cantitati moderate de apa, ziua, astfel ca pana seara organele aeriene ale plantelor sa fie zvantate.

O mare importanta pentru prevenirea si combaterea manei cepei o are corecta aplicare a tratamentelor chimice. Momentul aplicarii tratamentului se stabileste in functie de sursa de infectie si fenologia plantei, corelate cu modul in care sunt intrunite conditiile de umiditate si temperatura, numarul tratamentelor necesare variind in limite foarte largi. O deosebita atentie trebuie acordata protejarii culturilor semincere, la care, daca conditiile climatice sunt favorabile producerii infectiilor, este necesara aplicarea a 1 – 2 tratamente inainte de aparitia tijelor florale si apoi, in functie de cresterea acestora, tratamentele se repeta pentru a nu ramane portiuni neacoperite cu fungicid. Dupa ce a incetat cresterea tijelor florale, frecventa tratamentelor se reduce, tinandu-se cont de remanenta si persistenta produsului pe organele plantei.

Produse folosiste pentru combaterea manei cepei: