Ploile din luna septembrie au mai descretit fruntile fermierilor. Din pacate, in unele zone au produs inundatii catastrofale. In multe zone ale tarii se mai reface rezerva de apa din sol. Principalii daunatori ai graului, in perioada toamnei, sunt larvele gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides), viermii sarma (Agriotes spp.), diferite specii de afide sau mustele cerealelor. Pana nu demult buha semanaturilor (Agrotis segetum) era considerata un daunator secundar al cerealelor. In unii ani, acolo unde nivelul populatiei era ridicat, larvele acestei specii puteau produce pagube la semanaturile de toamna. Dar, in general, era doar o prezenta sporadica in campurile fermierilor (mai mult era prezenta in cartile de entomologie agricola). Denumirea populara a acestei specii este „viermii cenusii”, aceasta fiind culoarea larvelor complet dezvoltate, care se gasesc in sol.
Atacul buhei semanaturilor este periculos, deoarece larvele pot reteza plantutele de la colet, caz in care putem avea goluri in cultura. Tratamentul semintelor cu insecticide sistemice, pentru combaterea larvelor gandacului ghebos, a viermilor sarma sau a afidelor, aveau efect secundar si asupra larvelor buhei semanaturilor. Practic, tratand semintele de grau inainte de semanat, se tineau sub control populatiile principalelor specii de insecte daunatoare acestei culturi, in perioada toamnei. O data cu interzicerea folosirii substantelor active din clasa neonicotinoidelor pentru tratamentul semintelor, inclusiv la cultura graului de toamna, au ramas putine substante active disponibile (care au actiune de contact) si s-au creeat cele mai bune premise pentru cresterea populatiilor acestei specii daunatoare, inclusiv buha semanaturilor, considerata pana nu demult, un daunator secundar al graului, in toamna. De asemenea, toamnele calde si lungi, pot favoriza buha semanaturilor, la fel ca si celelalte specii daunatoare graului.
Intr-o monitorizare efectuata la INCDA Fundulea, cu ajutorul capcanelor feromonale, am constatat ca adultii (fluturii) buhei semanaturilor au aparut in primavara cu aproximativ 4 saptamani mai repede decat se mentioneaza in literatura de specialitate autohtona, iar toamna, zborul acestei specii s-a desfasurat inclusiv in prima jumatate a lunii octombrie, desi, spre deosebire de anii precedenti, temperaturile inregistrate in aceasta perioada au fost mai scazute. Ca si in alte cazuri, datorita cresterii temperaturii medii, insectele apar in Natura, primavara cu o luna mai devreme iar toamna se pot gasi mult mai tarziu, decat s-a semnalat, pana acum, in literatura, chiar si cu o luna si jumatate. Ce inseamna acest lucru? O presiune mare de infestare pentru tinerele plantute de grau, in perioada toamnei. Pe langa speciile de insecte, clasice, bine cunoscute de catre toti fermierii, vin din urma si speciile, considerate pana acum, de importanta secundara.
Ce pot face fermierii, in aceste conditii, pentru proteja cultura de grau, aflata la inceput de drum si, implicit, a-si proteja investitia (din ce in ce mai mare, din cauza scumpirilor exagerate din ultimele luni)?
In primul rand, trebuie sa ne gandim pe termin lung. Nu sa actionam cand vedem goluri in cultura. Atunci deja este prea tarziu, raul a fost deja facut si putem sa avem pierderi mari. Avand in vedere ca femelele buhei semanaturilor depun ouale pe partea inferioara a frunzelor, cele mai preferate specii de plante pentru depunere fiind troscotul, stirul, volbura, loboda, palamida (in unele cazuri depun si pe porumb, tutun sau varza), este lesne de inteles ca o combatere a buruienilor, ca la carte, reduce sansele ca femelele buhei sa gaseasca locurile favorabile pentru depunerea pontei. Unde gasim buruieni in perioada asta? Simplu, in porumbisti sau miristile nelucrate, provenite de la culturi care au fost imburuienate. Prin urmare, daca la precedentele culturi din zona, fie ele de toamna, fie de primavara, s-ar combate buruienile, ca la carte, atunci sansele ca insectele sa gaseasca aceste specii de buruieni, in perioada toamnei, pentru depunerea pontei, ar fi mai mici, iar in timp, presiunea de infestare ar putea sa scada. Din pacate, preturile la inputuri au crescut foarte mult in ultima perioada, ceea ce inseamna o presiune in plus, pentru fermieri. Tot in literatura de specialitate se mentioneaza faptul ca araturile de toamna si lucrarea solului cu discul sunt masuri agrotehnice care ar putea duce la scaderea numarului de larve (cele aflate in ultimul stadiu de dezvoltare, aflate in sol) si de pupe. Tot mai multi fermieri au inlocuit aratura cu sistemul de lucrari minime al solului. Ca masura de combatere se mai recomanda administrarea insecticidelor granulate. Comparativ cu tratamentul semintelor, cu insecticide sistemice, eficacitatea insecticidelor granulate este mai scazuta. De asemenea, seceta poate sa scada eficacitatea insecticidelor granulate. In trecut, la noi in tara, s-au facut cercetari privind combaterea biologica a buhei semanaturilor prin utilizarea parazitului oofag Trichogramma evanescens. Astfel, aceasta specie se crestea in conditii controlate de laborator, apoi in perioada cand buha semanaturilor depunea ponta, se lansau in camp parazitii oofagi. Marea problema este pretul acestei metode, unul prohibitiv, motiv pentru care in ultimele decenii nu a fost folosita pe scara larga. Buha semanaturilor are multi dusmani naturali, diferite specii de paraziti si pradatori. Pe termen lung, creearea unor refugii, cum ar fi cultivarea benzilor cu flori (strip flowers), ar fi benefica pentru inmultirea speciilor de paraziti si pradatori ai principalilor daunatori ai culturilor agricole (inclusiv buha semanaturilor), dar mai este drum lung pana cand aceasta metoda va fi adoptata de majoritatea fermierilor.
In timp ce buha semanaturilor prospera si populatia acestei specii pare sa creasca de la un an la altul, fermierii au din ce in ce mai putine mijloace la dispozitie, pentru prevenirea si combaterea atacului acestei specii. Iar recenta scumpire (galopanta as zice) a inputurilor (inclusiv pesticidele) vine ca o mana de ajutor…pentru insecte. Prin urmare, foarte importante sunt masurile luate pe termen lung, ce vom face acum, pentru ca rezerva biologica a aceste specii sa scada in timp. Este drept ca toti ar trebui sa gandeasca la fel, nu doar un fermier din 100. Nu de alta, dar buha are aripi si poate zbura pe distante lungi…
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
