Daunatorii culturii de rapita, odata cu semanatul

Publicat de

Ce insecticide puteti folosi pentru combaterea acestora?  

Autor: prof. univ. dr. Ioan ROSCA, USAMV Bucuresti

In popor, rapciunele (septembrie) reprezinta culesul viei, timp in care pentru unele culturi s-a incheiat recoltatul, pentru altele abia va incepe, iar pentru cerealele paioase de toamna si rapita incep pregatirile pentru semanat sau chiar semanatul. Rapita este situata pe plan mondial, pe al cincilea loc, printre plantele oleaginoase. In ultimii 25 de ani, rapita s-a extins in Romania si rezultatele din acest an este posibil sa influenteze negativ dorinta fermierilor de a se dedica acestei culturi. Din pacate cultura de rapita, in conditiile anului agricol 2017-2018, nu a fost o reusita. Pentru 2018, Comisia Europeana (CE) considera ca, la nivel de Europa, productia de rapita se va reduce la un total de 20,8 mil. tone fata de 21,7 mil. tone estimate, pe fondul vremii secetoase si calduroase, dar si a ploilor din primavara (este suficient sa amintim ca, in sudul tarii noastre s-au inregistrat pentru perioade scurte peste 100 l/mÞ).

Referitor la principalele probleme ce pot aparea din cauza daunatorilor, toamna, la rapita, producand pagube economice semnificative, incepand din primele faze de vegetatie sunt: Athalia rosae (viespea rapitei), Pieris brassicae (fluturele alb al verzei), Delia radicum (musca radacinilor), Entomoscelis adonidis (gandacul rosu al rapitei), puricii de pamant, puricele de pamant al tulpinilor (Psylliodes chrysocephala) impreuna cu puricii de pamant (Phyllotreta atra, sau P. undulata), ce ataca in mod obisnuit in toamna, dar urmele atacului se vad si in primavara, Ceutorrynchus napi (gargarita tulpinilor), etc.

Descrierea daunatorilor

Athalia rosae (viespea rapitei), adultul (fig. 1) mai putin vizibil in aceasta perioada, se recunoaste cu usurinta fiind de 5,2-9,0 mm lungime, cu capul negru, torace roscat, scutelul galben, picioarele sunt roscate-galbui. Cu ajutorul ovipozitorului, femela  desface pe marginea frunzei cele doua epiderme, si depune in spatiul cavitar creat cate un ou. Locul de depunere a oualor poate fi identificat cu usurinta, ouale se vad prin transparenta, iar tesutul este putin umflat. Dupa 1-2 saptamani apar larvele neonate care se hranesc cu epiderma inferioara si mezofilul foliolelor. Larva este polipoda, la completa dezvoltare de 15-18 mm lungime, fara peri. Capul larvei este mic, rotund si negru, larva are aspect cocosat, cu picioare si pe torace si pe abdomen (fig. 2). Din septembrie-octombrie, larvele complet dezvoltate migreaza in sol, si raman pentru hibernare. In primele stadii de dezvoltare, larvele produc orificii in frunze, iar in stadii mai avansate consuma frunzele complet, lasand intacte numai nervurile principale. La atacuri puternice plantele se usuca. Pagubele cele mai mari sunt inregistrate de larvele generatiei de toamna la culturile de rapita. In cazul in care nu s-a facut tratamentul semintelor de rapita, desi la solicitarea Asociatiilor de Producatori Agricoli si a Asociatiei Producatorilor de Seminte, Romania a notificat Comisia Europeana privind plasarea pe piata pentru o perioada de maxim 90 de zile a urmatoarelor produse: NUPRID AL 600 FS, MODESTO 480 FS pentru combaterea daunatorilor de sol (Phyllotreta spp. si Psylliodes spp.).

Pieris brassicae (fluturele alb al verzei) adultii fluturelui alb al verzei cunoscut mai ales ca daunator al verzei, in conditiile in care cultura de varza este relativ aproape (trebuie sa tinem seama ca fluturele este un bun zburator, populatiile daunatorului in Marea Britanie se refac, de cele mai multe ori prin aportul populatiilor de pe continentul European) este firesc sa fie intalnit foarte frecvent in cultura de rapita, unde femelele sa depuna oua pe partea inferioara a frunzelor de rapita. Asta pentru ca larvele prefera pentru hranire partea inferioara a frunzei, unde rod epiderma si parenchimul. Crescand larvele rod limbul foliar, initial marginal, apoi toata frunza, fapt pentru care din frunzele atacate raman numai nervurile. Adultul (fig. 3) are corpul de culoare neagra, cu aripile albe, cu aspect fainos si cu nervuri si pete negre. Deschiderea aripilor este de 40-65 mm. Larva are corpul pubescent, de culoare verzuie, cu pete negre-brunii (fig. 4). Produce pagube importante la culturile de rapita, in special in anii secetosi. Aplicarea tratamentelor chimice, in vegetatie, se recomanda la aparitia larvelor, cand PED-ul este peste 1-2 larve/planta. In prezent, insecticidele aplicate pentru tratamentul semintelor reprezinta strategia preferata pentru a oferi protectie, dar viteza cu care puricii pot distruge plantele, impune necesitatea aplicarii post-rasarire a insecticidelor, concomitent cu reducerea riscurilor de infestare ale acestora cu purici.

Delia radicum sin. D. brassicae (musca radacinilor) ataca culturile de crucifere cultivate si spontane. Adultul se asemana cu musca de casa, avand sub 1 cm lungime. Larva este apoda, groasa, de culoare alba sau galbena, stralucitoare, rotunjita la capatul posterior si ascutita la cel anterior. Atentie! Poate avea 2-3 generatii pe an in Romania. Ierneaza ca pupa in sol, la 10-15 cm adancime. Cea de-a treia generatie apare in lunile august-septembrie. Femela depune in medie 100-150 de oua. In jurul unei plante pot depune oua mai multe femele. Ouale sunt depuse mai ales in solul structurat, cu bulgari mici, evitand praful si noroiul. Larvele eclozeaza in 5-10 zile, iar larvele tinere traiesc sub epiderma sau in interiorul radacinilor plantelor. Larvele mai mari produc galerii numeroase in corpul radacinilor. Larvele ataca diferite specii de crucifere, inclusiv, rapita, in cazul atacului in masa, pe radacinile unei plante pot fi gasite pana la 300 de larve, care distrug tesuturile interioare ale radacinii principale. Desigur atacul daunatorului favorizeaza patrunderea agentilor patogeni la nivelul radacinilor. Primul simptom de existenta a atacului daunatorului este intarzierea in dezvoltare a plantei, ofilirea frunzelor care capata o nuanta albastrie, rosie sau chiar mov. Tratamentele semintei cu insecticide inlatura atacurile care pot determina pierderi de recolta semnificative.

Entomoscelis adonidis (gandacul rosu al rapitei). Adultul este oval, de 6 -11 mm, rosu-caramiziu pe partea dorsala si neagru pe partea ventrala (fig. 5), elitrele au longitudinal o banda discoidala si una suturala comuna, de culoare neagra. In toamna (septembrie‑octombrie), devin activi, se imperecheaza, depun oua sub bulgarii de pamant sau in stratul superficial al solului.

Toamna, adultii dar si larvele aparute, rod frunzele marginale sau perforeaza limbul foliat, pe masura ce cresc (in cursul ultimelor varste larvare) consuma frunzele in totalitate, lasand intacte nervurile principale. Atacul se manifesta in vetre, dar in ultimii ani daunatorul nu mai prezinta o importanta majora. Tratamentul semintei inlatura necesitatea unor tratamente de combatere in vegetatie, toamna, sau aceste tratamente se pot aplica numai pentru a preveni infestarea solei cu acest daunator din vecinatate, numai pe portiuni limitate de cultura (vetre) sau pe o banda de 1-2 m, care inconjoara sola.

Puricele de pamant al tulpinilor (Psylliodes chrysocephala) impreuna cu puricii de pamant (Phyllotreta atra, sau P. undulata) ataca in mod obisnuit in toamna, dar urmele atacului se vad si in primavara, Ceutorrynchus napi (gargarita tulpinilor), Phyllotreta atra (puricele negru al verzei). Adultul are corpul alungit, de 2-3 mm lungime, de culoare neagra cu un usor luciu albastru-verzui. Adultii noii generatii apar la sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie, hranindu-se pana in toamna pe diferite plante crucifere. La rapita, pagubele sunt date de adultii ce fac mici orificii, ciuruiri, pe marginea limbului foliar. Psylliodes chrysocephala (puricele de pamant al tulpinilor) impreuna cu puricii de pamant Phyllotreta cruciferae (Goeze), Phyllotreta atra sau P. striolata (F.), P. nemorum L. sau P. undulata (Kutschera) ataca in mod obisnuit in toamna, rod epiderma superioara a frunzelor, determina ciuruirea acestora (Fig. 6). Pentru puricele de pamant al tulpinilor importanta este depunerea oualor in petiolul frunzelor de rapita  si aparitia unor viitoare galerii in petiol sau tulpina (Fig. 7), provocand pagube insemnate. Atentie! Psylliodes chrysocephalus depune ouale in sol, langa planta de rapita, din toamna pana la venirea iernii si este reluata la inceputul lunii martie, larva proaspat eclozata se ridica la suprafata solului si intra in petiolurile frunzelor inferioare. Locul de patrundere se poate identifica prin prezenta unor cicatrici ale rosaturilor larvelor. Aplicarea tratamentelor de combatere sunt necesare daca nu s-a facut tratamentul semintei si se realizeaza la semnalarea daunatorilor si in functie de pragul economic de daunare (PED), dar si de starea de dezvoltare a culturii. Pentru purici, PED-ul este la plantele mici de 3-4 adulti/plantula.

Cum combatem daunatorii din rapita?

La semnalarea aparitiei in masa a adultilor de purici, dar si a larvelor de fluturele alb al verzei si viespei rapitei, in functie de PED se recomanda aplicarea tratamentelor de combatere, folosind unul dintre produsele omologate in principal pentru viespea rapitei: ACTARA 25 WG, in doza de 0,07 kg/ha (numai toamna); DECIS MEGA 50 EW, in doza de 0,15 l/ha; DECIS EXPERT 100 EC, in doza de 0,075 ml/ha; FASTAC ACTIVE, in doza de 0,2-0,3 l/ha; FASTER 10 CE, in doza de 0,2 l/ha; FASTER GOLD 50 EC, in doza de 0,2 l/ha; FURY 10 EC, in doza de 0,2 l/ha; KAISO SORBIE 5 EG, in doza de 0,2 l/ha; LAMDEX 5 EC, in doza de 0,2 l/ha; MOSPILAN 20 SP, in doza de 0,15 – 0,2 kg/ha; NUPRID AL 200 SC, in doza de 0,275 l/ha (numai toamna); PROTEUS OD 110, in doza de 0,35 l/ha; PYRINEX 25 CS (clorpirifos 250 g/l) in doza de 1,75 l/ha; PYRINEX QUICK, in doza de 0,75 l/ha. Uneori prin extrapolare se pot aplica, in perioada de vegetatie, pentru combaterea gandacului rosu al rapitei, puricilor si larvelor fluturelui alb al verzei, in afara de insecticidele omologate pentru viespea rapitei si insecticidele utilizate in combaterea larvelor de fluturele alb al verzei, intalnite in cultura de varza: AFFIRM, in doza de 1,5 kg/ha sau KARATE ZEON, in doza de 0,075 l/ha.

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 243 – august 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News