Autor: prof. univ. dr. Ioan ROSCA, USAMV Bucuresti
In Romania sunt semnalate in plantatiile de vita de vie peste 70 de specii din regnul animal, dintre care 20 daunatoare. Efectele secundare care au aparut si apar in permanenta in urma utilizarii exagerate a produselor chimice influenteaza pe de o parte pozitiv cantitatea, uneori si calitatea recoltei, iar pe de alta parte influenteaza negativ fermentatia si deci, calitatea produselor de vinificatie. Ce a fost mai greu pentru plantatiile de vita de vie, din punct de vedere al daunatorilor, poate, in luna lui cuptor, a trecut, insa ar fi pacat ca sa neglijam atacul moliilor vitei de vie sau al acarienilor, ca sa nu mai vorbim de carabusul verde al vitei de vie sau carabusul marmorat.
Descrierea daunatorilor
Tetranychus urticae Koch. (paianjenul rosu comun) este cel mai important acarian daunator la vita de vie, raspandit in toate plantatiile de vita de vie din Romania. Primavara acarienii apar la inceputul lunii mai, au 5-7 generatii/an. Paianjenii (acarienii) colonizeaza partea inferioara a frunzelor, iar prin intepaturile pe care le produc, celulele tesutului se golesc in urma absorbtiei sevei. La frunzele de vita atacul inainteaza de la baza spre varf pe linia nervurilor, iar in urma atacului apar pe partea inferioara a frunzelor pete de culoare rosie‑aramie. Frunzele atacate se usuca si cad, plantele nu mai fructifica normal si dau recolte scazute.
Eotetranichus carpini Oud. (acarianul galben al vitei de vie) semnalat mai mult in Dobrogea si in sudul Moldovei, deseori asociat cu populatiile de Tetranichus urticae. Femela are corpul de culoare galbuie, cu pete mici si mai inchis la culoare pe marginile partii dorsale. Au 5-6 generatii. Localizati pe fata inferioara a frunzelor, de obicei in zona nervurilor, pe fata superioara a frunzelor apar pete de culoare cenusie, la soiurile de struguri albi sau de culoare rosietica la soiurile de struguri de culoare rosie. In urma unui atac deosebit de puternic, petele se extind pe tot limbul frunzei, acestea cad prematur, iar corzile si strugurii nu se mai matureaza. Atacul si dezvoltarea daunatorului sunt favorizate de perioade de timp secetos si cald.
Eriophyes vitis Nal. (acarianul galicol sau erinoza vitei de vie) semnalat in general, sub forma unui atac slab care nu afecteaza productia de struguri (fig. 1). Aceasta specie prezinta 5‑7 generatii pe an, si ierneaza in stadiul de adult, sub solzii mugurilor, la baza corzilor, in crapaturile scoartei butucilor si a corzilor, in stratul de frunze cazute. In primavara, acarienii apar la inceputul lunii mai, in faza in care incep sa se formeze primele frunzulite, se instaleaza la inceput pe muguri, unde incep sa se hraneasca, apoi se localizeaza pe partea inferioara a frunzei, hranindu-se cu sucul celular. Atacul cel mai puternic se manifesta pe primele frunze de la baza lastarilor. Ca urmare a atacului, la locul hranirii apare o pasla de peri epidermici anormali, la adapostul careia acarienii se hranesc si se inmultesc apoi in toata perioada de vegetatie a plantelor. Retineti! |esuturile din zonele daunate se necrozeaza, iar acarienii migreaza pe alte frunze sau pe alte zone neatacate ale frunzei. In luna iunie apar colonii masive pe frunzele butucilor de vita nobila. In urma intepaturilor produse se formeaza pe partea inferioara a frunzelor pete neregulate, de marimi diferite (0,5‑2 cm), cu infatisare pasloasa, in general delimitate de nervurile frunzei. In dreptul acestor pete, pe fata superioara a frunzei apar, umflaturi caracteristice. In general, se inregistreaza unele daune la vita numai atunci cand intreaga suprafata a frunzei este acoperita cu umflaturi.
Polyphylla fullo (carabusul marmorat). La noi in tara apare in podgoriile din tinuturile nisipoase (fig. 2). Ciclul evolutiv se esaloneaza pe 3 ani, mai rar la 4-5 ani. Adultii apar in luna iulie, zboara in amurg, iar ziua stau imobili pe coarde. Se imperecheaza pe frunze, apoi femelele depun cate 25-40 de oua, in 2-3 gramezi, in soluri usoare, nisipoase la 10-20 cm adancime, in apropierea butucilor de vita de vie. Este o specie polifaga, dar pagube mari se produc in pepiniere si plantatii viticole tinere, sub forma unor focare de atac. Adultii sunt fitofagi, consuma frunzele vitei de vie, sub forma unor rosaturi dantelate. Este daunator mai ales in solurile nisipoase, in scolile de vita de vie si in viile din primii ani de vegetatie. Adunarea adultilor inainte de imperechere si distrugerea lor, este o practica de combatere, usor accesibila, datorita marimii daunatorului, iar pentru combaterea chimica a adultilor se pot utiliza insecticidele omologate.
Anomala solida (carabusul verde al vitei de vie) se intalneste frecvent in podgoriile din Oltenia, Muntenia, Moldova si Banat. Adultul verde metalic, are corpul oval si convex dorsal, de 12-15 mm lungime (fig. 3), 6-8 mm latime, iar elitrele sunt prevazute cu striuri evidente. Specie cu o generatie pe an, aparitia adultilor are loc de la sfarsitul lunii iunie pana la sfarsitul lunii iulie. Specie care se hraneste de preferinta cu vita de vie, dar uneori adultii se pot hrani cu frunzele pomilor fructiferi, arborilor sau plantelor de camp (porumb, floarea-soarelui, fasole). La vita de vie, adultii stau pe lastari, in grupe de cate 50-100 de exemplare si atarna de frunze, producand rozaturi pana la scheletuirea frunzei. Atacul se manifesta in vetre, daunatorul concentrandu-se local pe cate 5-10 butuci. Ataca zilnic 10-12 ore, numarul de carabusei pe o frunza este in mod obisnuit de 7-10. In perioada de hranire (maturatie), un adult roade pana la 36 de frunze. Carabuseii se deplaseaza din vetrele din vita de vie pe culturile limitrofe, iar uneori ataca si strugurii si scoarta lastarilor. In situatii de invazii, s-au inregistrat chiar si 500-900 de adulti/butuc. Retineti! Aplicarea de tratamente fitosanitare se realizeaza la aparitia adultilor, peste pragul economic de daunare (PED). PED-ul este de 2-4 adulti/butuc, limita ce necesita interventia omului prin masuri de combatere. Atentie! Nu sunt avizate produse speciale pentru acest daunator, dar produsele aplicate pentru alti daunatori ai vitei de vie asigura si combaterea eficienta a acestuia.
Lobesia botrana (Eudemisul vitei de vie sau molia vitei de vie). Adultul este un fluturas de 7-8 mm lungime, iar anvergura aripilor este de 18-20 mm. Larva este o omida de culoare verde maslinie-cenusie, de 10-12 mm, cu capul, pronotul si picioarele brune (fig.4). Specie cu 2-3 generatii pe an (a doua in iulie-august), avand un zbor crepuscular atunci cand temperatura depaseste 15°C. Boabele atacate se inchid la culoare, se zbarcesc si sunt adesea infectate cu ciupercile Botrytis cinerea sau Penicillium glaucum si putrezesc. Aprecierea necesitatii aplicarii tratamentelor de combatere se poate face in prezent prin inregistrarea curbei de zbor a adultilor cu ajutorul: capcanelor alimentare (in numar de 25, prinse pe prima sarma a spalierului), formate din 1/4 melasa si 3/4 apa; capcanelor luminoase, instalate la inaltimea celei de a doua sarme (0,75-1 m); capcanelor feromonale (o capcana la 3 ha sau 2 capcane la 5 ha). Combaterea moliei strugurilor este in general preventiva, deoarece larvele daunatorului sunt sensibile la actiunea produselor fitosanitare numai imediat dupa eclozare. PED-ul este de 5-7 larve vii/100 inflorescente sau ciorchini la generatia a doua sau 1-2 % boabe atacate, sau 100 masculi/capcana feromonala/saptamana, in perioada de zbor a adultilor.
Eupoecilia ambiguella (molia bruna a strugurilor -cochilisul). Adultul este un fluturas de talie mica, cu aripile de culoare deschisa, cu lungimea corpului de 8‑9 mm, iar pe aripile anterioare prezinta o pata mediana (fig. 5). Larva matura, are 10‑12 mm lungime, si este de culoare bruna-roscata cu nuante maslinii, corpul prezinta numerosi negi de culoare bruna (fig. 6). Specie cu doua generatii pe an, in a doua jumatate a lunii iulie, inceputul lunii august, apar fluturii celei de-a doua generatii, femelele depun ouale pe boabele verzi. Dupa 7‑10 zile, apar omizile care infasoara cu matase baza boabelor, in care produc perforatii si se hranesc cu pulpa lor. Molia bruna a strugurilor este o specie polifaga, insa produce pagube mari la vita de vie. Larvele celei de-a doua generatii rod pulpa boabelor, uneori si semintele. Boabele atacate sunt unite cu fire matasoase. Atacul larvelor generatiei a II-a favorizeaza instalarea si raspandirea putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea).
Masuri de combatere
Produsele de protectia plantelor folosite pentru combaterea acarienilor sunt: ENVIDOR 240 SC, in doza de 0,4 l/ha in 1.000 l solutie; MILBEKNOCK EC, in conc. de 0,075 %. NISSORUN 10 WP, in doza de 0,5 kg/ha; NOVADIM PROGRESS, in doza de 0,8-1,0 l/ha in functie de frecventa atacului de paianjenul rosu comun. Retineti! In cazul cand tratamentul coincide cu un tratament impotriva manei, se va aplica in amestec, insa se va avea grija ca produsul acaricid utilizat sa fie compatibil cu fungicidul recomandat.
Pentru combaterea chimica a molilor vitei de vie se recomanda: AFFIRM, in doza de 1,5 kg/ha; CORAGEN, in doza de 0,15-0,175 l/ha; DECIS 25 WG, in doza de 0,03 kg/ha; DECIS MEGA 50 EW, in doza de 0,150 l/ha; FASTER 10 EC, in doza de 0,2 l/ha; KAISO SORBIE 5 EG, in doza de 0,150 kg/ha; MOSPILAN 20 SP, in doza de 0,250 kg/ha in 1.000 l solutie; PYRINEX M 22, in doza de 2,2 l/ha; RELDAN 22 EC, in doza de 2,2 l/ha in 1.000 l solutie; RUNNER 2 F, in doza de 0,3 l/ha in 1000 l solutie (sau in conc. 0,03%); SUMI ALPHA 5 EC, in doza de 0,2 l/ha in 1.000 l solutie; VANTEX 60 CS, in doza de 0,05 l/ha.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.
