Despre problema speciilor invazive si a agentilor de daunare de carantina (III)

Publicat de

Pe baza datelor din prima si a doua parte a acestui material vom incerca sa sa aducem atentiei publice (prin comparatie cu cele doua specii prezentate anterior), factorii decizionali, ce s-a facut, reglementarile existente, ce se poata face si, mai ales, cine va trebui sa raspunda sau/si sa verifice modul in care o specie invaziva, inainte de a fi introdusa in ecosistemele tarii noastre, pot fi considerate de carantina si dorim sa capacitam opinia publica, cultivatorii si comerciantii de produse agricole de a crea un sistem interconectat, functional, care sa semnaleze aparitia unei probleme, sa disipeze existenta acestei probleme (specialistilor si institutiilor responsabile), problema sa poata fi identificata, sa se ia masurile de stopare a extinderii problemei si, mai ales, sa se realizeze un sistem informational prin care sa se monitorizeze la timp plantele vegetale si produsele vegetale care se exporta, se importa sau tranziteaza Romania, dar si evolutia problemei in teritoriu, urmarindu-se mai ales efectele economice ale problemei. Acest deziderat are baza legala inca din LEGEA nr. 37/2006, privind reorganizarea activitatii de protectie a plantelor si carantina fitosanitara.

Ca si pentru Tuta absoluta, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale – Agentia Nationala Fitosanitara ar trebui sa includa un Plan de monitorizare pentru organismul daunator Lasioptera spp. (tantarul galicol sau musculita tomatelor tantarul galicol), similar cu cel implementat pentru molia miniera a tomatelor – Tuta absoluta (Cod: P.O.GNORAB2/2011), organism reglementat pe lista A1-OEPP. Acest organism daunator nu este prevazut in anexa I sau II din Hotararea Guvernului nr.563/2007, insa figureaza pe lista A1 a Organizatiei Europene si Mediteraneene de Protectia Plantelor (“Lista organismelor daunatoare recomandate ca organisme daunatoare de carantina”) si a fost raportat ca fiind depistat de o serie de state membre (monitorizare/import/circulatie intracomunitara). Prevenirea introducerii si raspandirii organismului daunator si stabilirea ariei de raspandire a speciei, urmare a primei depistari in Romania in anul 2009: Lasioptera a fost depistat in Romania in 2012 si pana in prezent nu au fost luate masuri similare.

Monitorizarea este cheia acestui proces. Aceasta se face in primul rand in locurile si pentru plantele atacate pe parcursul intregului an. Inspectia se face, in pincipal, de Unitatile fitosanitare din teritoriu, in momentul intrarii in Romania sau/si inainte de punerea pe piata a plantelor gazda.

Diagnosticarea/confirmarea speciei daunatoare este facuta de Laboratorul National Fitosanitar – Agentia Nationala Fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ce transmite Unitatii Fitosanitare/Inspectoratului de Carantina Fitosanitara Vamala una din masurile legale prevazute, iar acestea le transmit, la randul lor, producatorului/comerciantului (masurile trebuie aplicate de acestia in vederea eradicarii focarului depistat in baza unei anchete proprii a modului in care a fost introdus).

In primul rand prezenta atacului oricarui agent de daunare ar trebui semnalata de cultivatorul de tomate care intra primul in contact cu fenomenul, dar trebuie sa se adreseze unui specialist recunoscut sau unei institutii. De obicei, reprezentantii in teritoriu ai Agentiei Nationale Fitosanitare, care ridica probe si certifica existenta daunatorului, dispun si masurile ce trebuie aplicate de producator sau comerciant, cautand sa stabileasca calea de introducere a daunatorului.

In loc de concluzii:

  • Din pacate, teama producatorului sau/si comerciantului pentru eventualele masuri ce ar putea determina pierderi economice agentului in cazul diagnosticarii/confirmarii unui agent de daunare, de cele mai multe ori, impiedica o cunostere exacta a situatiei agentilor de daunare;
  • Din cauza insuficientei personalului, a fondurilor, logisticii si reglementarilor clare specifice, este greu de crezut ca patrunderea unor noi si noi organisme daunatotoare (cu impact economic major) ar putea fi prevenita;
  • O speranta poate fi implicarea si instruirea cultivatorilor si comerciantilor asupra problemei, poate prin realizarea (in sfarsit) unor asociatii cu adevarat reprezentative care sa tina cont si sa aiba specialisti in domeniu;
  • Ar fi de dorit sa existe o baza de date (gratuita si accesibila tuturor celor interesati, dar care sa contina date verificate de autoritatile competente) la nivel national de situatie (cel putin anuale) a unui anumit agent de daunare, care sa aiba date despre denumirea stiintifica, denumire populara, scurta desciere a acestuia, a criteriilor de identificare a agentului, dar si a simptomelor atacului plantelor si organele atacate, a modului de introducere si raspandire si poate masurile legale ce se impun.

Prof. Univ. Dr. Ioan Rosca

Director general ICDPP Bucuresti

Maria Iamandei

S-ar putea să te intereseze

Hot News