Cand toti asteptam primavara, in prima decada a lunii aprilie a revenit iarna, cu ninsori si tot tacamul. In loc sa avem zapada sau macar ninsori in preajma Craciunului ne-am trezit cu aceste fenomene meteorologice in apropiere de Paste. Problema nu a fost cu ninsoarea in sine ci cu temperaturile scazute care au urmat dupa. In majoritatea zonelor tarii au fost cinci nopti consecutive cu temperaturi sub zero grade Celsius. In ultima noapte (10 spre 11 aprilie) au fost cele mai scazute temperaturi, al acestui val de frig, la campie, in sud-est au scazut sub -3 grade Celsius, chiar sub -5, in zona Fetestiului. Acest val de frig a venit cum nu se poate mai prost pentru fermieri, taman cand au fost semanate suprafete foarte mari cu rapita si cereale de toamna. La venirea frigului rapita se afla in faza de imbobocire-inflorire, in unele sole plantele erau inflorite in proportie de 10-20 %. Am vazut poze si filmulete pe grupurile agricultorilor de pe Facebook cu plantele de rapita inghetate, pe 11 aprilie, in sud-estul tarii. Acum ramane de vazut ce daune au fost in acele sole. Cel mai bine se va observa dupa incalzirea vremii. Temperaturi negative au fost in prima parte a lunii aprilie si in anii trecuti. Dar in ultimele doua decenii nu au fost 5 nopti la rand cu temperaturi sub zero grade Celsius (chiar sub -3 grade) in mijlocul primaverii calendaristice. Totusi, pe baza experientei din anii trecuti, nu cred ca rapita va fi compromisa in totalitate, cel mai probabil va avea un minus de productie, mai mic sau mai mare, asta e clar, dar se va recolta ceva. Pomicultorii nu au fost la fel de norocosi, in zonele afectate de temperaturile scazute, pagubele sunt foarte mari, mai ales ca pomii erau infloriti la sosirea frigului. As mai adauga faptul ca unii fermieri, ca de obicei, au semanat floarea soarelui in luna martie si acest val de frig a prins-o rasarita. Ramane de vazut daca va scapa, tot dupa reincalzirea vremii. Revenind la culturile de camp, aceasta vreme rece nu le va compromite, dar cu siguranta ca vor creste cheltuielile de productie pe hectar, mai trebuie facute tratamente fitosanitare pentru protectia plantelor impotriva bolilor, aplicat biostimulatori, etc. Tragand linie, acest val de frig, din luna aprilie, va duce la cresterea costurilor de productie pentru culturile de toamna, dar multi fermieri au o situatie financiara foarte precara.
Se apropie vremea semanatului florii soarelui (unii, mai grabiti, au semanat deja). Sigur ca suprafetele vor scadea, fata de anii trecuti, dar sa fim realisti, aceasta cultura va fi in continuare prezenta in majoritatea fermelor din tara noastra. Acum, intrebarea tuturor este daca acest val de frig a afectat daunatorii florii soarelui. Am o veste mai putin placuta pentru fermieri. Episodul hivernal din luna aprilie nu prea are nici un efect asupra insectelor. Sa luam de exemplu ratisoara porumbului (Tanyemcus dilaticollis). Gandacii au aparut la suprafata solului in luna martie. Dupa episodul de iarna din a doua parte a lunii februarie, vremea s-a incalzit foarte mult in martie, cu temperaturi maxime care au depasit 20 de grade Celsius, in multe zile (chiar 25)! Daca va uitati la marginea solelor de grau sau orz se putea observa trecerea gandacului, prin prezenta rosaturilor pe frunze. Ce fac aceste insecte cand vine frigul, dupa o perioada mai calda decat in mod normal? Pai ce fac de sute de mii de ani, se ascund sub crapaturile solului sau sub bulgari pana trece vremea rea. O data cu cresterea temperaturilor, insectele vor fi foarte active la suprafata solului, in cautare de hrana, iar apoi vor copula si femelele vor depune ouale in sol. Iar daca activitatea intensa a insectelor, la suprafata solului, va coincide cu rasarirea florii soarelui si primele faze de vegetatie (rasarire-patru frunze), atunci riscul este foarte mare. Daca nu s-a facut tratamentul semintelor, densitatea populatiei ratisoarei este foarte ridicata, iar conditiile meteo sunt favorabile daunatorului (seceta si temperaturi ridicate), atunci daunele pot sa fie foarte mari si fermierii nevoiti sa semene din nou! Asa cum bine stiti, in urma deciziei Curtii de Apel de la Cluj, de pe 18 martie, s-au anulat toate autorizarile temporare pentru tratamentul semintelor cu insecticide sistemice din clasa neonicotinoidelor, la porumb si floarea soarelui, emise de MADR in luna decembrie, anul trecut. In urma acestei decizii, fermierii raman fara principala cale de a proteja culturile de primavara, de atacul daunatorilor de sol, inclusiv T. dilaticollis, cand plantele se afla in primele faze de vegetatie. Din pacate ratisoara porumbului nu este singurul daunator care ataca cultura in aceasta perioada. Mai este si gandacul pamantiu (Opatrum sabulosum). In ultimii ani populatia acestei specii pare ca s-a inmultit in sudul si sud-estul tarii. Atacul ambilor daunatori la plantutele de floarea soarelui este foarte periculos, prin rosaturile la tulpinitele fragede. Daca acesta este sectionata este clar ca planta este distrusa. Mare atentie sa nu confundati atacul ratisoarei sau al gandacului pamantiu cu cel al porumbeilor. Acestia din urma rod cotiledoanele dar pot lasa tulpinita intacta. Puteti vedea plantutele cu un rest de cotiledoane dar tulpinita intacta, caz in care, cel mai probabil au fost porumbeii. Din pacate problemele cu ei sunt din ce in ce mai mari in ultimii ani. Nu este de ajuns ca avem o gramada de gandaci care „poftesc” la tinerele plantute de floarea soarelui, abia rasarite, acum avem probleme si cu inaripatele. Dar mai sunt probleme cu atacul buhei semanaturilor (Agrotis segetum). Larvele acestei specii, denumite in mod popular „viermii cenusii” pot taia plantele de la colet, caz in care acestea sunt distruse. In zonele de favorabilitate a florii soarelui, pot fi probleme cu viermii sarma (Agriotes spp). Acestia ataca atat semintele cat si plantele, dupa rasarire. De asemenea, pot ataca floarea soarelui si in faze mai avansate de dezvoltare (6-8 frunze).
Din pacate cultivatorii de floarea soarelui au putine optiuni in fata acestui „tavalug” entomologic si ornitologic. Tratamentul semintelor cu neonicotinoide, pentru care se acorda autorizatie temporara, era cea mai buna asigurare pentru reusita din prima a culturii. In unele situatii se mai faceau tratamente de corectie, in vegetatie. Dar, fara tratament la samanta, doar aplicarea unui tratament in vegetatie, nu ofera garantia protectiei plantelor, aflate la inceput de drum, de atacul daunatorilor. Sigur ca este mai bine decat nimic, dar nu ofera garantia reusitei. Despre un asolament ca la carte s-a tot scris, stiu si fermierii foarte bine ce inseamna acesta. Dar la un sortiment asa de redus de culturi, este greu sa il faci. Intr-o zona unde porumbul si floarea soarelui se cultiva pe suprafete mari, invariabil sunt sole cu floarea soarelui semanata dupa porumb. Iar daca acolo a fost rezerva mare de daunatori de sol (comuni cu floarea soarelui) vor fi probleme in acest an, daca conditiile meteo vor fi favorabile daunatorilor. Pentru a avea un asolament de 6 sau 8 culturi, intrebarea este daca toate culturile din asolament sunt rentabile? Ca daca nu sunt, fermierul nu le va cultiva.
Despre epoca de semanat, cand aveam o vreme mai „clasica”, se considera ca intarzierea epocii de semanat poate insemna ca plantele sa rasara cand insectele au o densitate mai scazuta in camp (mai ales dupa ce femelele au depus ouale in sol in cazul T. dilaticollis). Reversul medaliei este ca floarea soarelui ajunge sa infloreasca in cea mai fierbinte perioada a anului! Dar am constatat ca, in ultimii ani, nu au fost diferente semnificative intre atacul ratisoarei porumbului la plantele semanate in diferite epoci (aprilie si mai). De ce? Vremea este din ce in ce mai imprevizibila, mai ales in primavara (ati simtit pe propria piele ce s-a intamplat in aprilie) prin urmare si comportamentul insectelor daunatoare este in afara tiparelor.
Din pacate problema cu porumbeii, de care am amintit anterior, este din ce in ce mai mare pentru fermieri, iar solutii pentru a tine pasarile la distanta nu prea sunt. Poate folosirea tunurilor antipasari sau substantele repelente, dar nu este o solutie pe termen lung.
Interzicerea tratamentului semintelor cu insecticide sistemice nu este un progres pentru agricultura. Din contra este o reintoarcere in timp, cu 6-7 decenii in urma. Este o anulare a tuturor progreselor cercetarii agricole de la noi din tara. Facand o analogie, haideti sa interzicem si avioanele, ca sunt poluante si sa ne deplasam in America, de exemplu, cu vaporul! Acesta este progres sau regres? Ce parere aveti?
In urmatorul articol al revistei voi scrie despre posibilele solutii la porumb, pentru protectia culturilor impotriva atacului ratisoarei (T. dilaticollis), dupa sentinta de la Cluj.
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
Titlu poze:
Foto 1-Planta de floarea soarelui atacata de porumbeii salbatici.
Foto 2 si 3-Gandacul pamantiu (Opatrum sabulosum), 25 martie, 2025;
Foto 4-Planta de grau, de la marginea solei, atacata de ratisoara porumbului (T. dilaticollis), 10 aprilie, 2025;
Foto 5 si 6-Planta de floarea soarelui, roasa de la colet;
Foto 7-Sola cu floarea soarelui, partial distrusa de atacul ratosoarei porumbului.
