In vara anului 2022, dar si in aceasta vara, cu putin timp inainte de a debuta campania de recoltat, in solele cu grau din vestul judetului Calarasi am constatat o densitate foarte mare a adultilor gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides) in lanurile de grau. Acestia se hraneau cu boabele de cereale (in special grau si orz), fiind favorizati de temperaturile ridicate, cu insolatie puternica, fara vant. Adultii se hranesc pentru acumularea substantelor de rezerva dupa care se retrag in crapaturile solului, pana la o adancime de 30 de cm, intrand in diapauza de estivatie. Acestia se hranesc in solele unde si-au facut aparitia, dar pot migra si in alte sole cu cereale invecinate sau aflate la cativa kilometri departare.
Ce inseamna prezenta numeroasa a adultilor in lanurile de grau vara? Posibile probleme cu atacul larvelor gandacului ghebos in toamna!
Pentru a intelege mai bine aceasta specie, sa ne uitam putin la biologia ei. Asadar, la sfarsitul lunii august sau in prima parte a lunii septembrie, odata cu scaderea temperaturilor, insectele ies din diapauza de estivatie. Precipitatiile inregistrate in aceasta perioada favorizeaza aparitia adultilor. Din contra, seceta inregistrata in aceasta perioada are ca efect o intarziere a iesirii din estivatie a adultilor, concomitent cu scaderea prolificitatii femelelor. Odata cu iesirea din estivatie, adultii se gasesc mai mult la nivelul solului, hranindu-se cu boabele de cereale ramase de la recoltare, apoi are loc copulatia, femelele depunand ponta (ouale) in stratul superficial al solului, la adancimea de 5-15 cm. In conditii normale de umiditate, depunerea pontei are loc in perioada septembrie-octombrie. In conditii de seceta, depunerea pontei se prelungeste in luna noiembrie. Perioada de incubatie a oualelor dureaza 2-3 saptamani, in conditii climatice normale. In cazul in care se inregistreaza seceta, perioada de incubatie se poate prelungi.
Larva gandacului ghebos reprezinta principalul stadiu daunator al acestei specii. Daca pe o adancime a solului de 6-8 cm umiditatea este corespunzatoare, iar temperatura medie la aceasta adancime este mai mare de 3°C, larvele incep procesul de hranire, cu consecintele de rigoare asupra densitatii plantelor de grau atacate dintr-o anumita sola. In cazul in care solul este uscat, datorita precipitatiilor deficitare, larvele pot ramane in latenta, indiferent daca cerealele au rasarit sau nu, urmand sa isi reia activitatea odata cu imbunatatirea umiditatii solului. Pagubele produse de catre adulti sunt reduse. Pe durata intergii perioade de hranire, adultii pot consuma, in medie, intre 50 si 60 de boabe. In schimb, larvele gandacului ghebos pot produce pagube de productie, in medie intre 1000 si 2000 kg/ha, dar in cazul monoculturii, timp de mai multi ani, pagubele pot ajunge la 90-100%, caz in care fermierii trebuie sa semene din nou.
Cu cat atacul este mai timpuriu, cu atat exista sanse mai mari ca plantele sa fie distruse. Atacul se prezinta sub forma de vetre, care in unele cazuri pot sa se uneasca, ducand la compromiterea culturii. Inainte de generalizarea tratamentului semintelor, pagubele produse de catre larvele gandacului ghebos erau foarte ridicate. De asemenea, in cazul monoculturii, densitatea insectelor era foarte ridicata, in unele situatii depasind 700 de larve/m2. Gandacul ghebos este semnalat in toata tara, dar atacul se manifesta cu preponderenta in judetele din sudul, sud-estul si estul tarii. In ultimii ani, fermierii au semnalat atacuri ridicate ale larvelor gandacului ghebos in judetele din Dobrogea.
Chiar daca atacul nu are loc in toamna din cauza secetei (o situatie care este posibil sa se intample si in acest an), acesta se poate manifesta in ferestrele iernii (daca nu este zapada si temperatura este mai ridicata de 3°C) sau in primavara, in luna martie, chiar prima parte a lui aprilie.
Cercetari efectuate in tara noastra au scos in evidenta faptul ca cel mai mare atac al larvelor gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides) are loc in cazul monoculturii de grau (anul III), urmata de monocultura de grau (anul II). Atac foarte scazut se inregistreaza in cazul graului semanat dupa porumb, in timp ce in cazul graului semanat dupa floarea soarelui, soia sau mazare, atacul nu are loc.
Generalizarea tratamentului semintelor cu insecticide sistemice, care se transloca rapid in plante, dupa ce acestea au rasarit, a avut drept consecinta reducerea populatiilor acestui daunator. Odata cu interzicerea folosirii la tratamentului semintelor a insecticidelor din clasa neonicotinoidelor, au ramas omologate numai insecticide de contact, care protejeaza samanta, dar nu ofera protectie plantelor aflate in primele faze de vegetatie. Lipsa alternativelor pentru combaterea chimica, la care se adauga monocultura de grau, au avut drept consecinta cresterea densitatii acestui daunator, in zonele mai sus amintite, in ultimii ani! Pentru toamna acestui an s-a acordat autorizare temporara pentru tratamentul semintelor de grau cu imidacloprid (un insecticid sistemic, din clasa neonicotinoidelor).
Ce pot face fermierii in cazul in care au constat o densitate mare de adulti ai acestei specii in lanurile de grau sau orz, inainte de recoltare? Cea mai la indemana masura este sa evite monocultura cerealelor si sa amplaseze viitoarele culturi cu cereale la o distanta mai mare fata de locul unde au constatat o densitate ridicata de adulti in aceasta vara.
In cazul in care se va continua monocultura, timp de un an sau mai multi ani, in absenta unor solutii viabile pentru combaterea chimica a larvelor acestui daunator, este posibil sa ne intoarcem in timp, in anii ’50-’60, cand in Romania se inregistrau atacuri foarte ridicate ale larvelor gandacului ghebos iar cultura graului sau a orzului era o mare loterie!
Prin urmare, incercati pe cat posibil sa evitati monocultura de grau sau orz sau semanatul graului dupa orz (sau viceversa). De asemenea, tineti legatura cu specialistii in protectia plantelor cand planificati viitoarele amplasamente ale solelor cu cereale paioase in aceasta toamna. Nu in ultimul rand, tineti legatura cu colegii de breasla din zona in care va aflati, pentru a putea observa daca ei s-au confruntat cu atacuri ridicate ale larvelor gandacului ghebos.
Dr. ing. Georgescu Emil
INCDA Fundulea
