In ciuda deficitului de apa din sol, floarea soarelui a „scos capul din pamant”, dand sperante fermierilor, multi dintre ei avand cerealele de toamna partial sau total compromise. Mare a fost bucuria acestora cand au vazut floarea soarelui rasarita. Dar, dupa cateva zile, bucuria si speranta a lasat locul ingrijorarii. Plantele abia rasarite aveau una sau ambele frunze cotiledonale roase, partial sau aproape in totalitate. Marea majoritate au dat vina pe ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis). Dar in majoritatea cazurilor intalnite in camp, altul a fost „faptasul” si anume adultii gandacului pamantiu (Opatrum sabulosum).
Pana nu demult era considerat principalul daunator al florii soarelui, alaturi de Tanymecus dilaticollis si Agriotes spp., dar odata cu generalizarea tratamentului semintelor, a intrat intr-un con de umbra, problema considerandu-se rezolvata. Produsele folosite pentru combaterea ratisoarei porumbului sau a viermilor sarma aveau eficacitate si in combaterea gandacului pamantiu. Chiar daca acest daunator era prezent in camp, de cele mai multe ori observat de catre fermieri, paguble produse de catre acesta culturii florii soarelui erau nesemnificative, in cazul in care semintele erau tratate. Numai acolo unde semintele nu au fost tratate puteau sa fie pagube mai mari. Situatia s-a schimbat in acest an din cauza faptului ca nu mai exista alternative la tratamentul semintelor pentru combaterea ratisoarei porumbului, odata cu interzicerea folosirii insecticidelor neonicotinoide.
Ei bine, pe langa acest daunator… grandacul pamantiu a avut „cale libera”, asa cum au putut sa constate fermierii in acest an. Atacul a avut loc la plantele abia rasarite, insectele rozand frunzele cotiledonale, uneori plantutele atacate s-au uscat. Ca si in cazul atacului produs de Tanymecus dilaticollis, plantele pot sa fie retezate de la colet, caz in care sunt compromise in totalitate. Cum se diferentiaza atacul produs de ratisoara porumbului la floarea soarelui de cel produs de gandacul pamantiu? Spre deosebire de Tanymecus, adultii gandacului pamantiu ataca mai mult frunzele cotiledonale, avand in vedere ca aparatul bucal al acestora este mai mare decat al ratisoarei porumbului. In general, adultii de Tanymecus ataca prima si a doua pereche de frunze adevarate sau pot reteza plantele de la colet, dar ataca intr-o masura mai redusa si frunzele cotiledonale, comparativ cu adultii de Opatrum sabulosum.
Pe langa floarea soarelui, gandacul pamantiu mai ataca porumbul, sfecla, lucerna, tutunul, dar si alte plante cultivate (uneori cerealele). In general, gandacul pamantiu ocupa aproximativ acelasi areal cu ratisoara porumbului, cele mai favorabile zone fiind cele situate in sudul si sud-estul tarii. La fel ca si Tanymecus, gandacul pamantiu prefera seceta si caldura. Atunci cand aceste conditii se intalnesc, la fel ca in primavara acestui an, activitatea insectelor la suprafata solului este accentuata, acestea fiind atat in cautare de hrana, cat si pentru a-si satisface cerintele de apa. Ca si in cazul ratisoarei porumbului, larvele gandacului pamantiu se dezvolta in sol, hranindu-se cu radacinile diferitelor plante ierboase. Larvele de Opatrum sabulosum sunt foarte asemanatoare cu cele de Agriotes spp., motiv pentru are se mai numesc „viermii sarma falsi”. De asemenea, larvele gandacului pamantiu produc pagube similare cu cele produse de viermii sarma.
Pentru prevenirea atacului, in literatura de specialitate se recomanda combaterea buruienilor, care pot fi gazde pentru dezvoltarea larvelor, efectuarea araturilor adanci de vara dupa recoltarea plantei premergatoare. De asemenea, se recomanda semanatul timpuriu al florii soarelui. In prezent, multi fermieri practica sistemul de lucrare minima al solului. Totusi, ca urmare a temperaturilor ridicate din primavara, adultii apar mult mai timpuriu la suprafata solului, prin urmare semanatul timpuriu nu garanteaza faptul ca am scapat de atac. In literatura de specialitate se mentiona faptul ca efectuarea tratamentului semintelor pentru combaterea ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) are efect si pentru combaterea gandacului pamantiu. Cum tratamentul semintelor nu mai este disponibil, exista toate sansele ca populatiile acestui daunator sa creasca in urmatorii ani, cu consecinte negative asupra culturii florii soarelui.
Atacul din acest an, in multe zone din sudul si sud-estul tarii, s-a inregistrat in conditiile unei densitati reduse ale daunatorului, in unele cazuri mai scazuta de un adult pe metru patrat. Factorul favorizant al atacului a fost seceta accentuata din luna aprilie, temperaturile ridicate din timpul zilei si dezvoltarea redusa a plantutelor de floarea soarelui, abia rasarite (din cauza lipsei apei). Daca densitatea acestui daunator ar fi fost mai ridicata, multe suprafete semanate cu floarea soarelui ar fi putut sa fie compromise. Un alt noroc al fermierilor a fost faptul ca in intervalul 30 aprilie-4 mai, s-au inregistrat precipitatii insemnate cantitativ, in majoritatea zonelor din sud-estul tarii, aceste ploi au venit „la pachet” cu temperaturi mai reduse, ajutand plantutele de floarea soarelui, in defavoarea daunatorului.
Chiar daca anul acesta vor trece cu bine de aceste incercari, fermierii nu vor scapa de gandacul pamantiu anii urmatori, din contra, s-ar putea sa fie probleme din ce in ce mai ridicate cu acest daunator. Ce depinde de fermieri pentru a limita pe cat posibil atacul? Sa efectueze o rotatie ca la carte, ideal ar fi ca floarea soarelui sa revina pe aceeasi sola dupa 4-5 ani. Rotatia culturilor nu inseamna ca vor scapa 100% de atac, deoarece daunatroii pot migra din solele vecine, dar ar putea limita intr-o oarecare masura atacul adultilor (acesta ar putea fi mai mare spre marginile solei) in absenta alternativelor la tratamentul semintelor.
Asadar, sa fim cu ochii pe gandacul pamantiu si sa nu ignoram acest daunator. Scapat din mana ar putea sa dijmuiasca serios recolta de floarea soarelui in urmatorii ani, iar odata cu aceasta, „scade” si portofelul fermierilor.
Dr. ing. Georgescu Emil
INCDA Fundulea
