Psylliodes chrysocephala/ Phyllotreta atra
Purecii cruciferelor au fost identificati pentru pentru prima data in America de Nord in 1921, ulterior fiind gasiti si in Europa, Africa si Asia. Extinderea suprafetelor cultivate cu rapita atat in Europa, cat si in America de Nord a facilitat raspandirea acestei insecte, conferindu-i statutul de daunator real al culturilor.
Printre speciile atacate se regasesc in principal cele apartinand familiilor Brassicaceae, Polygonaceae, Chenopodiaceae, Boraginaceae si Asteraceae, dar nu numai (broccoli, hrean, varza, ridichi, nap, creson, vinete, cartofi, rosii, ardei, bumbac, struguri, mazare, arahide, porumb, ovaz, capsuni, dovleac, pere etc.), putandu-se observa astfel caracterul polifag al daunatorului.
Importanta economica
Purecii reprezinta daunatori cu atat mai periculosi cu cat acestia ataca rasadurile si plantele tinere, chiar din faza cotiledonala, in special cele de rapita, varza si ridichi. In SUA este un daunator major al rapitei (Brassica napus L.). Modul de hranire specific al adultilor are ca rezultat aparitia unor perforatii sub forma de perforatii la nivelul frunzelor, avand ca impact direct, reducerea activitatii fotosintetice, intarzierea cresterii, scaderea aspectului comercial, dar mai ales o productie redusa.
Descrierea daunatorului
Psylliodes chrysocephala – purecii rapitei: corpul are 3-4,5 mm lungime, in forma de ou, alungit, albastru inchis sau albastru-verzui; partea anterioara a capului, baza antenei si baza picioarelor sunt rosiatice sau galben-rosiatice (fig. 1). Larva este galbena-albicioasa, la maturitate atingand 7 mm lungime.
Phyllotreta atra – purecii cruciferelor: corpul atinge 1,7-2,6 mm, usor convex, alungit, oval, culoare neagra cu un usor luciu verzui-albastru, partea superioara a corpului neprezentand stralucirea metalica (fig. 2). Oul este oval, de culoare alb-albastruie, in timp ce larva matura are corpul alungit alb-galbui, cu capul negru-lucios.
Ecologie si biologie
In general, daunatorul prezinta una sau chiar doua generatii pe an, desi dezvoltarea de la ou la adult poate fi finalizata in doar 7 saptamani. Iernarea are loc ca adult in sol sau in resturile de frunze. Aparitia maxima a adultilor care ierneaza a fost raportata la inceputul lunii mai, adultii din generatia de vara fiind cei mai abundenti la sfarsitul lunii iunie. Acestia intra in diapauza supravietuind temperaturilor ridicate din timpul verii.
Temperatura optima pentru hranirea adultilor este de 18-25°C. Umiditatea este importanta doar pentru depunerea oualor. Dezvoltarea daunatorilor este posibila de asemenea si pe buruieni, precum Berteroa incana, Sisymbrium officinale, Thlaspi arvense, Lepidium draba, Alliaria officinalis, Capsella bursa pastoralis, Crambe tatarica etc.
Ouale sunt depuse primavara, individual sau in grupuri de 3-4 in sol, de obicei langa baza plantelor de cultura. Pragul de temperatura pentru depunerea oualor este de 16,7°C, acestea eclozand dupa aproximativ 11-13 zile. Timpul de dezvoltare corespunzator celor trei stadii larvare este de aproximativ 5, 3 si, respectiv, 4 zile, la 25°C. Larvele se hranesc cu radacinile plantelor timp de 25-30 de zile la 20°C, dupa care trec in stadiul de pupa la nivelul solului.
Simptome si mod de atac
Simptome ale atacului adultilor pot fi observate sub forma gaurilor de la nivelul masei foliare a plantelor, lasand intacta epiderma inferioara (fig. 3, 4). In cazul unor populatii mari, tot tesutul frunzelor poate prezenta aceste gauri, ducand la uscarea zonelor adiacente si implicit, in cazul rasadurilor sau plantelor tinere, la moartea acestora.
Atacurile puternice au fost observate mai ales cand vreamea era calda si uscata (18-25°C). In ceea ce priveste atacul asupra plantelor mature, desi nu produce pierea acestora, determina o reducere a masei vegetative, dar si o scadere a aspectului comercial. Atacul larvelor este de asemenea periculos, ele atacand sistemul radicular, producand galerii, aducand prejudicii importante diferitelor culturi, cum ar fi cele de ridichi.
Management si control
Monitorizare: Capcanele galbene sunt folosite pentru monitorizarea nivelului populatiei, in special la plantele tinere. Prezenta perforatiilor la nivelul frunzelor in culturilor sensibile indica prezenta daunatorului, pragul de aplicarea al pesticidelor, regasit in literatura de specialitate, fiind de 15–20% daune din suprafata frunzelor.
Practici culturale: Au fost investigate diferite metode culturale pentru evitarea puricilor de crucifere. In diversele studii efectuate, culturile intercalate cu plante non-gazda au condus la scaderea numarului de daunatori, precum si la niveluri de daunare mai reduse in comparatie cu monocultura, desi productia nu a crescut considerabil pe fondul competitiei.
Rolul buruienilor in gestionarea gandacului de purici este variabil. In mod traditional, buruienile au fost privite ca gazde alternative care favorizeaza supravietuirea gandacilor atunci cand recoltele nu sunt disponibile. Daca recolta nu este inca disponibila ca sursa de hrana, distrugerea buruienilor poate priva puricii de hrana, ducand la disparitia lor, in timp ce in cazul in care exista in flora spontana plante mai preferate decat cele de cultura, presiunea asupra culturii poate scadea.
Printre recomandari se regasesc atat plantarea sau semanatul tarziu, acolo unde durata sezonului permite si unde nu exista conditii de piata rigide. Mai mult, s-a observat ca plantele care cresc din seminte mici sunt mai putin tolerante la defolierea produsa de pureci decat cele care cresc din seminte mari.
Dintre tratamentele chimice recomandate se regasesc urmatoarele:
- FASTER GOLD 50 EC / CYCLONE– 0,10 l/ha;
- ALFAMETRIN10 EC/ALFADONE 10 EC – 0,100 l/ha;
- BUTEO START 480 FS -10,42 l/t;
- COLUMBO 0,8 MG- 12 kg/ha;
- DECIS EXPERT 100 EC – 0,075 l/ha;
- DELMETROS 100 SC/KORON 100 SC – 0,05 l/ha;
- FASTHRIN 15 WG – 0,067 kg/ha;
- GET DECLINE 2,5 EC – 0,250 l/ha;
- INAZUMA -0,125-0,2 kg/ha;
- KARATE ZEON/NINJA- 0,15 l/ha;
- LUMIPOSA 625 FS – 1,14 l/100 kg seminte;
- POLECI/DECA 2,5 EC- 0,03-0,05 %;
- SHERPA 100 EC/CYPERGUARD 100 EW – 0,25 l/ha;
- SHERPA DUO – 0,25 l/ha.
Ing. Cojanu Daniel Nicolae
ICDPP Bucuresti
