Multe studii efectuate au scos in evidenta faptul ca fenomenul de incalzire globala favorizeaza majoritatea speciilor de insecte daunatare pentru agricultura. Cresterea temperaturilor poate avea drept consecinta extinderea arealului acestora spre latitudini mai nordice, precum si la inaltimi mai mari decat unde se intalneau de obicei. De asemenea, odata cu cresterea temperaturilor, insectele pot sa aiba mai multe generatii intr-un an, decat aveau pana in prezent, iar populatiile acestora pot sa creasca.
Daunatorii de depozit reprezinta o amenintare constanta asupra productiei stocate. Daca ii scapam de sub control, pagubele produse de catre acestia pot sa fie foarte mari. Practic truda de un an de zile se poate duce pe apa sambetei din cauza speciilor danatoare care se gasesc in magazii, depozite sau silozuri.
In fiecare an, in revistele de popularizare agricola, pe diferite pagini de internet sau pe retelele de socializare, pe diferite grupuri ale agriculturilor, sunt scrise articole in care ne aduc aminte despre daunatorii de depozit. Cele mai importante specii care ameninta productia stocata sunt: molia cerealelor (Sitotroga cerealella), gargarita graului (Sitophilus granarius), gargarita orezului (Sitophilus oryzae), cariul cerealelor (Rhyzopertha dominica), molia fructelor uscate (Plodia interpunctella), gandacul negru al fainii (Tenebrio obscurus), gandacul fainii de orez (Tribolium castaneum), gargarita mazarii (Bruchus pisorum), gargarita fasolei (Achanthoscelide obtetcus), acarianul fainii (Acarus siro) etc..
Dar toate aceste specii care produc daune in spatiile de depozitare pot parea „mici copii” pe langa gandacul Khapra (Trogoderma granarium Everts). Este una dintre cele mai distructive specii de insecte daunatoare de depozit din lume, care produce pagube insemnate cerealelor stocate, dar si altor tipuri de seminte. In prezent, Trogoderma granarium este considerata printre cele mai periculoase 100 specii de insecte invazive din lumea intreaga!
Din fericire nu se gaseste in tara noastra, fiind un daunator de depozit specific tarilor din zonele calde si uscate. Conform datelor din literatura de specialitate, gandacul Khapra se gaseste in zonele unde exista cel putin patru luni cu temperatura medie mai mare de 20°C si umiditate relativa a aerului scazuta (RH<50%). In sudul Romaniei, doar in cele trei luni de vara temperatura medie a aerului este mai mare de 20°C, desi in ultimul timp luna septembrie a fost destul de calda, in unii ani, temperatura medie din aceasta luna apropiindu-se de 20°C. De asemenea, avem (inca) iarna specifica climatului temperat-continental, fapt ce nu este pe placul acestui daunator de depozit.
Numai ca, pe termen mediu si lung, diferite modele matematice au ajuns la acelasi numitor comun, si anume ca temperaturile in Romania vor creste si mai mult ca urmare a incalzirii globale.
Deja resimtim cresterea temperaturilor, atat pe timpul sezonului cald, dar si in timpul toamnei sau al iernii. De exemplu, in acest an, temperatura medie inregistrata in luna ianuarie a fost foarte aproape de cea medie, din luna martie. In unele zile, in sudul tarii, temperatura maxima a depasit 20°C, la multe statii meteorologice, depasindu-se recordurile pentru cea mai mare tempertura din aceasta luna.
Revenind la daunatorul nostru de depozit, ce inseamna cresterea temperaturilor in tara noastra, pe termen mediu si lung?
Posibil, cale libera spre depozitele noastre pentru specii invazive, incluisv Trogoderma granarium. De ce este asa periculoasa aceasta specie?
In primul rand, este un gandac aproape perfect, foarte adaptat conditiilor de mediu vitrege. Insectele pot supravietui fara sa se hraneasca o perioada indelungata de timp. Gandacii pot supravietui in semintele depozitate, la o umiditate scazuta a acestora (chiar 2%)! Din cauza acestui fapt, prin intermediul transporturilor navale sau rutiere, pot sa patrunda in noi areale. De asemenea, gandacii acestei specii sunt rezistenti la multe insecticide sau fumiganti.
Sa aruncam un ochi asupra caracteristicilor acestei specii.
Scurta descriere. Adultii au forma ovala, cu lungimea de 1,6-3,0 mm si latimea de 0,9-1,7 mm. Exista dimorfism sexual, masculii avand culoarea inchis maronie, cu pete rosiatice pe elitre, in timp ce femelele au culoarea mai deschisa. Femelele sunt putin mai mari decat masculii, dar aceste diferente nu sunt sesizabile unui ochi neavizat. Capul este mic, iar antenele au 11 segmente, dar ultimele 3-5 segmente pot fuziona.
Corpul este acoperit cu peri.
Exista foarte multe asemanari cu adultii apartinand altor specii din genul Trogoderma, prin urmare pentru a le diferentia trebuie facut un examen amanuntit la microscop de catre specialisti avizati in insectele din acest gen.
Ouale sunt cilindrice, cu lungimea de 0,7 mm si latimea de 0,25 mm, la inceput de culoare alb-laptos, ulterior devenind galbui. Larva la eclozare masoara 1,6-1,8 mm (mai mult de jumatate de lungime este data de coada-perii ultimului segment abdominal). La completa maturitate larvele au 6,0 mm lungime si 1,5 mm latime. La inceput culoarea larvelor este galbuie iar la dezvoltarea completa, devine aurie sau brun-rosiatica. Capul larvei este de culoare bruna. Pe masura ce larvele ajung in stadii mai avansate de dezvoltare, lungimea perilor de la ultimul segment abdominal devine mai mica. Tot corpul larvei este acoperit de o pubescenta de culoare bruna.
Ciclul biologic. In zonele calde insectele sunt active tot anul. In functie de temperatura, durata de dezvoltare a unei generatii este cuprinsa intre 26 si 220 de zile. Interesant este faptul ca femela nu se hraneste dupa aparitie, iar masculii se hranesc foarte putin. Masculii traiesc, in medie, 12 zile dupa aparitie. Femelele traiesc 4-7 zile dupa ce au fost fecundate. Daca nu au fost fecundate, femelele pot trai, in medie, 20-30 zile.
De obicei imperecherea apare la 5 zile dupa aparitia adultilor. Perioada de depunere a pontei este in stransa corelatie cu temperatura. La 40°C ouale sunt depuse la cateva ore dupa fecundare, in timp ce la o temperatura de 20°C ouale nu mai sunt depuse. Intre aceste valori ale temperaturii, ouale sunt depuse, in medie, intre 3 si 14 zile de la fecundare. O femela depune, in medie, intre 50 si 90 de oua. Dar aici, un alt lucru este interesant. Femelele provenite din larve care au fost in diapauza sunt mult mai prolifice decat cele care au provenit din larve care nu au fost in diapauza.
Temperatura optima de dezvoltare pentru aceasta specie este de 35°C. Daca temperatura ajunge la 25°C, larvele la inceput se aglomereaza, apoi pot intra intr-o diapauza facultativa, daca conditiile de mediu sunt nefavorabile (temperaturi scazute sau umiditate relativa a aerului mai ridicata de 50%). Si mai interesant este faptul ca larvele aflate in diapauza pot supravietui pana la o temperatura de -8°C. De obicei, larvele aflate in ultimele doua stadii de dezvoltare pot intra in diapauza facultativa. Important este faptul ca aceasta diapauza poate sa dureze si trei ani! Din cauza acestei adaptari, gandacul Khapra este foarte periculos pentru produsele depozitate de pe tot globul. Insectele pot calatori accidental, cu transporturile maritime, in toate colturile globului. Cercetatorii au descoperit ca larvele care au fost in diapauza facutativa sunt mai rezistente la insecticide si fumiganti decat cele care nu au intrat in diapauza. Acesta este motivul pentru care cercetarile se concentreaza asupra acestui proces de diapauza facultativa, care diferentiaza gandacul Khapra de alte specii. Aceasta diapauza se pare ca este cheia succesului acestei specii si motivul pentru care a intrat in „top 100 specii invazive de pe glob”.
Marele noroc al nostru este ca insectele nu se pot adapta in zone cu climat temperat (deocamdata), dar asa cum am vazut pot supravietui, in diapauza facultativa si la temperaturi mai mici de 0°C. Dezvoltarea larvelor poate avea loc la o umiditate scazuta a aerului, de numai 2%. In schimb, o umiditate relativa a aerului mai mare de 50% poate sa fie un alt factor limitativ pentru aceasta specie. Un alt noroc al nostru este faptul ca adultii nu zboara (desi au aripi relativ dezvoltate). Acestia se deplaseaza prin mers. Imaginati-va ce s-ar fi intamplat daca gandacii puteau zbura cativa kilometri pe zi?
Pagube. Este una dintre cele mai periculoase specii daunoare de depozit din lume, in special in zonele calde si uscate. Cu toate astea, gandacii au fost identificati si in zone cu climat temeprat mediteraneean (din estul Mediteranei). Avand in vedere ca adultii se hranesc foarte putin sau deloc, cele mai periculoase sunt larvele. Acestea se hranesc cu diferite seminte de cereale (grau, orez, porumb, mei) si oleaginoase depozitate. Dar se pot hrani si cu lapte praf, ciocolata, ceai etc.. In total larvele se pot hrani cu peste 100 de produse depozitate, de la cereale la produse de origine animala. Daca temperatura este mai mare de 30°C, cateva femele pot da nastere la mii de urmasi in 65 de zile! Insectele se observa la suprafata produselor depozitate. Pagubele pot ajunge si la 70% din produsele depozitate. In zonele sarace de pe glob aceste insecte pot compromite cerealele depozitate si pot cauza foamete.
Trogoderma granarium este considerat un organism de carantina, fiind pe lista A2 a EPPO (European and Mediterranean Plant Protection Organization). Originea acestei specii este in India. De aici s-a raspandit in Orientul Mijlociu, Africa si sudul Asiei. A fost identificata si in SUA, dar a fost eradicata dupa mai multi ani, in urma unui program foarte costisitor (in California, intre 1953 si 1966 programul de eradicare a costat 15 milioane de dolari). Ultimele date din literatura de specialitate au confirmat prezenta gandacului Khapra in unele tari din estul Mediteranei, cum ar fi Turcia sau Cipru (EPPO, 2016, 2021). Deocamdata gandacul Khapra nu a fost identificat in America de Sud sau in Australia, desi in acest din urma caz ar gasi conditii favorabile pentru dezolvare. Probabil acesta este si unul dintre motivele pentru care australienii au pus la punct unul dintre cele mai bune sisteme de carantina fitosanitara din lume (care are si o finantare foarte generoasa din partea guvernului si beneficiaza de multi specialisti foarte pregatiti).
Tragand linie, avem o specie de insecte foarte periculoasa pentru produsele depozitate, adaptata pentru zonele calde si uscate, cu capacitate mare de inmultirre, care poate supravietui pana la trei ani, in diapauza, daca conditiile de mediu sunt nefavorabile, la care se adauga rezistenta la multe insecticide si fumiganti. Este motivul pentru care trebuie sa fim atenti sa nu patrunda accidental si la noi, mai ales ca, pas cu pas, incalzirea globala se resimte si la noi in tara. Iar daca gandacul a ajuns in unele zone din Turcia, trebuie sa fim si mai mult in garda.
Ce putem face? Respectarea cu strictete a tuturor masurilor fitosanitare la granite si, de asemenea, sa adunam cat mai multe informatii despre aceasta specie, la fel cum procedeaza americanii cu speciile invazive cu impact negativ asupra agriculturii, care ar putea patrunde in viitor pe teriorirul lor (de exemplu ei studiaza intens plosnita cerealelor-Eurygaster spp., desi inca nu a fost identificata la ei).
Sa fim asadar cu ochii in patru si sa tinem departe de noi toti „musafirii nepoftiti”, care sunt ajutati si de incalzirea globala. Din aceasta categorie face parte si specia Trogoderma granarium.
Dr. ing. Georgescu Emil
INCDA Fundulea
