Marul cultivat (Malus domestica Borkh) face parte din familia Rosaceae, subfamilia Pomoideae si este specia pomicola ce prezinta o deosebita importanta deoarece asigura, impreuna cu bananierul si portocalul, cea mai mare parte a productiei de fructe de pe glob. In lume se apreciaza ca sunt cultivate peste 7500 de varietati de mere. In prezent se cunosc peste 70 centre de ameliorare a marului, multe dintre ele bugetate de stat, insa numarul centrelor private care finanteaza programe de ameliorare este in crestere. Numeroasele programe de ameliorare sunt orientate in directia obtinerii de noi soiuri rezistente genetic la principalele boli: rapan, fainare, arsura bacteriana, putregaiul coletului, cancerul marului, precum si la unii daunatori: paduchele lanos si paduchele galicol.
Importanta marului rezida din valoarea alimentara a fructului, in potentialul sau productiv ridicat, in plasticitatea sa ecologica accentuata, in pretabilitate la tehnologii de cultura foarte variate si, in acelasi timp, foarte diferite.
Productia de mere la nivelul Romaniei si problemele actuale
Romania ocupa locul al treilea in UE, dupa suprafata cultivata cu meri. In Romania, circa 55.100 de ha sunt cultivate cu meri, aproximativ 12% din totalul UE. Romania a avut in perioada 2014-2017 a doua mare crestere a suprafetei cu livezi de meri din UE, de 3.800 ha.
Problema cea mai dificila in pomicultura este sensibilitatea soiurilor existente la atacul bolilor si daunatorilor specifici si necesitatea unor tratamente fitosanitare costisitoare, cu repercusiuni insemnate asupra mediului si sanatatii umane. O alta problema importanta aparuta in ultimii ani la toate speciile pomicole a fost determinata de schimbarile climatice.
Conform scenariilor pentru schimbarile climatice, prezentate in cadrul proiectului european ACCRET, pentru perioada 2031-2060, in climatul Romaniei se vor produce urmatoarele schimbari, din care amintim:
- Temperatura medie anuala: +2˚C
- Temperatura medie in lunile de vara: +4˚C
- Numarul de zile cu temperatura maxima peste 35˚C intr-un an: +15 – +35 in sud si +10˚C in nord
- Numarul de zile cu temperatura maxima sub 0˚C intr-un an: -10 – -20
- Numarul de zile cu temparatura minima sub 0˚C intr-un an: -7 – -14 in est si -25 – -35 in vest
- Cantitatea anuala de precipitatii: -5 pana la -10 in sud si 0 – -5 in nord.
In conditiile schimbarilor climatice prezentate anterior, speciile pomicole s-ar putea confrunta cu urmatoarele probleme create de stresul biotic:
- Modificarea climei favorizeaza extinderea bolilor si daunatorilor.
- Scurtarea timpului de incubare pentru parazitii care produc boli, precum si pentru virusuri.
- Cresterea stresului termic la plante, astfel incat acestea ar putea deveni mai expuse la infectii.
- La latitudini mai ridicate, conditiile de temperatura sunt hotaratoare pentru supravietuirea oualor si larvelor in cursul iernii.
- Bolile provocate de diverse ciuperci sau virusuri, cum ar fi fainarile, ruginile, patarile frunzelor, etc., sunt favorizate de iernile blande.
- Incalzirea climei cu 3-6˚C, poate conduce la deplasarea granitei de raspandire a unor daunatori in Europa cu peste 1000 km spre nord si la aparitia unei generatii suplimentare in decursul unui an. Ex: rugina marocana este prezenta deja pe cerealele din Romania.
Principalele boli ale culturii de mar
- Rapanul (Venturia inaequalis)
- Fainarea marului (Podosphaera leucotricha)
- Monilioza semintelor (Monilinia fructigena) sau Putregaiul brun si mumifierea fructelor
- Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora)
- Proliferarea marului (Apple proliferation)
- Arsura bacteriana produsa de Pseudomonas syringae pv syringae
- Cancerul bacterian produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefacias
- Cancerul deschis produs de Nectria galligena
- Putregaiul amar al fructelor produs de Glomerella cingulata
- Rugina marului produsa de Gymnosporangium juniperium
Principalii daunatori ai culturii de mar
- Paduchele de San Jose (Quadraspidiotus perniciosus)
- Gargarita bobocilor de mar (Anthonomus pomorum)
- Acarianul rosu al pomilor (Panonichus ulmi)
- Acarianul rosu al marului (Tetranichus viennensis)
- Viermele merelor (Cydia pomonella)
- Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum)
- Omizi defoliatoare: Omida paroasa a dudului, Nalbarul, Fluturele auriu
- Molia cojii fructelor (Adoxophyes orana)
- Paduchele verde al marului (Aphis pomi)
- Viespea merelor (Hoplocampa testudinea)
- Molii minatoare (minierul marmorat, linear, circular, sinuos)
Metode de prevenire si combatere
Pomii pot reprezenta spatiul de dezvoltare al multor insecte, virusi, bacterii, viermi, rozatoare, pasari, ciuperci parazite, paianjeni. Pentru o eficienta si crestere sigura a pomilor lupta impotriva bolilor si daunatorilor trebuie mentinuta pe parcursul intregului an.
Agrotehnica rationala este baza protectiei eficiente a plantatiilor pomicole contra daunatorilor si bolilor. Dat fiind faptul ca plantatiile pomicole se cutiva pe unul si acelasi teren pe parcursul a 15-20 ani, aplicarea stiintifica a masurilor agrotehnice are o insemnatate primordiala pentru longevitatea pomilor. Categoric, se interzice utilizarea pentru infiintarea plantatiilor noi material saditor atacat de cancer bacterian, boli bacteriene si daunatori de carantina.
Aratul de toamna sau primavara devreme intre randuri la o adancime nu mai mare de 17 cm si prelucrarea ulterioara a solului in rand micsoreaza rezerva biologica in cazul rapanului la mar. Pentru cresterea eficacitatii de protectie a pomilor, este necesar sa se realizeze la timp tinerea sub control a buruienilor, precum si cosirea periodica a randurilor inerbate. Formarea si taierea pomilor trebuie realizate anual si calitativ, iar in cazul soiurilor sensibile la fainare (Idared, Ionatan, Ionared), lastarii de un an afectati se scurteaza la 1/3 din lungime sau se inlatura complet, urmand a fi scosi in afara livezii.
La taierea pomilor in perioada de repaus se strang si se distrug fructele mumifiate, cuiburile de nalbar, fluterele auriu, pontele cu oua ale inelarului, omizii paroase a stejarului, fluturele antic, practicandu-se totodata taierea si arderea lastarilor atacati de rapan.
In livezile cu simptome evidente de bacterioze, dupa taiarea fiecarui pom, instrumentul de lucru se dezinfecteaza. De asemenea, in timpul efectuarii lucrarilor in livada nu se admit niciun fel de vatamari, ruperi ale ramurilor, lastarilor, lezari ale scoartei tulpinii, deorece acestea duc la sensibilizarea plantei in fata potentialelor infectii.
Preocuparea permanenta a amelioratorilor pentru aceasta specie, colectarea soiurilor si schimbul intens de material biologic intre institutii, largirea spectrului de genitori au avut ca rezultat sporirea numarului de soiuri, cu adaptabilitate ridicata, inclusiv sporirea rezistentei in fata atacului de boli sau daunatori. Se are in vedere, in continuare, obtinerea de soiuri cu rezistenta sporita sau imunitate la bolile de maxima incidenta economica, cum ar fi rapanul si fainarea la mar.
Astfel, ca genitori potentiali pentru rezistenta la boli s-au folosit: Malus floribunda 821 pentru rezistenta la rapan, Malus zumi pentru rezistenta la fainare, etc. Crearea de soiuri rezistente implica si studiul relatiilor gazda-parazit, cunoasterea raselor fiziologice ale parazitului si a competitiei intre sursele acestuia.
Exemple de soiuri nou ameliorate in Europa:
- Ariane, posesor al genelor Vf si Vg, tolerant la fainare si arsura bacteriana
- Ariwa, rezistent la rapan si fainare
- Bonita, rezistent la rapan
- Florina, rezistent la rapan
- Galarina, rezistenta la rapan Rvi6
- Topaz, rezistenta medie la fainare
In cateva tari, ca de ex. in China, fructele sunt culese cu 45 de zile dupa caderea petalelor, reducand astfel riscul patruderii daunatorilor si a nasterii de boli si, astfel, posibilitatea daunarii ulterioare a fructelor. Este o practica tot mai frecventa ca in timpul sezonului sa se foloseasca substante de protectie a plantelor conform necesitatilor.
Aplicarea metodelor preventive de aparitie a bolilor si daunatorilor (distrugerea si incorporarea resturilor vegetale, combaterea buruienilor, utilizarea soiurilor rezistente sau tolerante), impreuna cu aplicarea metodelor curative (tratamente chimice in vegetatie) duc la obtinerea de productii ridicate din punct de vedere cantitativ si calitativ.
Ing. Cojanu Daniel Nicolae
ICDPP Bucuresti
