Plosnita semintelor de tei (Oxycarenus lavaterae) – un daunator mai putin cunoscut

Publicat de
Adulti de O. lavaterae

In ultima vreme, plosnita semintelor de tei (Oxycarenus lavaterae) isi face tot mai simtita prezenta in zona urbana, pe trunchiul pomilor de tei din parcuri sau aliniamente stradale. Plosnita face parte din familia Lygaeidae, subfamilia Oxycareninae, ordinal Hemiptera. Este o specie invaziva, fiind originara din zona vest Mediteraneana, de unde si numele de plosnita Mediteraneana. O. lavaterae s-a raspandit rapid cu populatii masive in regiunea Palearctica, din nord-vestul continentului African pana in vestul Europei. In Europa este raspandita in majoritatea tarilor din est, centru si sud-est.

In Romania, prima semnalare a speciei a fost in 2008 pe diferite specii de tei din orasul Pitesti. In 2009, specia a fost observata si in regiunea Banatului. Observatiile ulterioare au pus in evidenta prezenta plosnitei in regiunea Ardealului si in Bucuresti. In prezent, insecta se afla in faza de raspandire intensa. Se considera ca patrunderea speciei in Romania s-a produs dinspre Serbia si Bulgaria prin partea de sud-vest si de sud a tarii.

Planta gazda

Principalele plante gazda pentru plosnita O. lavaterae sunt din familiile Malvaceae (Lavatera sp., Hibiscus sp., Malva sp.,) si Tiliaceae (Tilia cordata, T. platyphyllos, T. parvifolia, T. rubra, T. tomentosa (= T. argentea)). Arborii din genul Tilia sunt folositi de zeci de ani ca arbori ornamentali in parcurile din Europa Centrala, fara a fi afectati de atacul plosnitei O. lavaterae, pana pe la mijlocul anilor ’90, cand populatiile masive si stabile ale daunatorului au fost semnalate. Intre anii 1995 – 1996, aceasta specie invaziva, din cauza inmultirii explozive, a devenit cauza unor neplaceri in randul oamenilor, prin aglomerarea lor pe tulpina si ramurile teilor din parcurile publice din zonele urbane. Plosnita este recunoscuta pentru marile agregari alcatuite din mii de indivizi pe scoarta arborilor-gazda sau pe structuri verticale cum sunt cladirile si gardurile.

Comportamentul gregar al adultilor de O. lavaterae

In zona de origine, zona Mediteraneana vestica, plosnita se dezvolta pe o gama larga de specii din familia Malvacee de unde migreaza pe tulpina arborilor pentru a ierna. In unele tari din Europa Centrala si Peninsula Balcanica, plosnita se intalneste doar pe speciile de tei, de unde a primit si numele de „plosnita de tei”, reproducerea si hranirea avand loc pe Tilia. Aceasta se hraneste prin intepat si supt pe partile verzi ale plantelor, frunze si lastari. In zonele cu infestari puternice, cele mai afectate plante sunt arborii din specia Tilia cordata plantati in habitatele suburbane si urbane. In Turcia, specia Tilia tomentosa pare sa fie cea mai afectata de atacul plosnitei. La atacuri masive poate provoca daune prin slabirea arborilor, devenind un daunator cu importanta economica.

Specii de plante din diverse familii botanice, altele decat Malvaceae si Tiliaceae, atacate de plosnita teiului O. lavaterae sunt: specii de alun (Corylus sp.), castanul (Aesculus hippocastanum), anghinare (Cynara scolymus), specii de Geranium, floarea-soarelui (Helianthus annuus), platanul englezesc (Platanus acerifolia), specii de plop (Populus sp.), specii de Prunus, grau (Triticum vulgare) si vita de vie (Vitis sp.). De aici rezulta ca plosnita teiului si-a largit gama de plante gazda in randul plantelor de cultura de importanta economica, cum sunt floarea soarelui, graul si vita de vie. Prin urmare, observarea atenta si continua pentru aceasta specie de plosnita, de altfel cu aparitii sporadice, trebuie intarita in vederea unei evaluari reale a potentialului sau de risc agricol si intervenirea prompta unde va fi cazul cu masuri de control.

Caile posibile de introducere a plosnitei teiului din zonele unde specia exista in zone libere sunt creionate de comertul si schimbul de material saditor din speciile gazda afectate. In plus, iernile cu temperaturi blande, asa cum sunt de ceva vreme, permit supravietuirea populatiilor peste iarna intarind rezerva biologica a daunatorului.

 Caractere morfologice

Adulti de O. lavaterae

Adultii plosnitei semintelor de tei sunt de dimensiuni mici, intre 4,25 si 6,0 mm. Masculii sunt mai mici decat femelele. Culoarea corpului poate varia de la rosu, alb pana la negru. Capul, protoracele, scutelmul si antenele sunt negre.

Indivizii prezinta dimorfism sexual, femelele sunt mai mari decat masculii, la fel si grosimea abdomenului care este mai mare in cazul femelelor.

Majoritatea se hranesc cu seminte, unele sug seva plantei gazda si cateva sunt pradatoare.

Larvele sunt usor de recunoscut, acestea avand capul si mugurii aripilor negre si abdomenul rosu.

Biologie si ecologie

O. lavaterae ierneaza in stadiul de adult in colonii dense (intre 30 si 117 indivizi/cm3) care contin un numar aproximativ egal de femei si masculi. Aglomerarile de adulti pot ajunge pana la un metru lungime si sunt localizate pe scoarta teilor gazda, in crapaturi si la baza ramurilor groase. Potrivit unor autori, intregul ciclu de viata poate avea loc pe o singura planta gazda, specii ale genului Tilia. Chiar daca mortalitatea in colonii poate atinge valori mari in timpul iernilor aspre, raportul celor doua sexe ramane echilibrat, iar supravietuitorii vor reconstrui populatia primavara. In regiunile mai reci ale Bulgariei (Ruse, Sofia), mortalitatea in coloniile de iernat este de pana la 99%, pe cand in Valea Struma (Kresa), mortalitatea ajunge la aproape 50%, temperatura fiind mai ridicata. In primavara, cand temperaturile cresc, insectele incep sa migreze de la o colonie la alta sau dau nastere la noi colonii formate doar din indivizi imigranti. O femela poate depune intre 22 si 589 de oua. In funtie de nivelul de temperatura si umiditate, plosnita poate dezvolta 3-4 generatii pe an. In conditiile climatice din zona Pitesti, plosnita dezvolta doar o generatie pe an.

Combatere

Inainte de migrarea insectelor in coroana, pentru reducerea populatiei de plosnite, se vor amplasa braie – capcana formate din benzi lipicoase aplicate in partea superioara a trunchiului pomilor. Braiele se vor ridica si distruge dupa capturarea insectelor.

Informatiile referitoare la susceptibilitatea la insecticide este foarte limitata, controlul chimic impotriva acestei specii nu este recomandat.

Alina Geicu

Andrei Teodoru

ICDPP Bucuresti

S-ar putea să te intereseze

Hot News