Dupa un inceput de an mai ezitant din punct de vedere pluviometric, luna aprilie a adus in mai toata tara ploi ce au redat speranta in culturile de toamna.
Dar odata cu ploile, evident creste si riscul de aparitie al bolilor, iar de aceasta data riscul se concretizeaza, fie ca vorbim de fainare si rugini la cereale sau de sclerotinia la rapita, impactul cu siguranta va fi unul vizibil.
Sclerotinia sclerotiorum – Putregaiul alb este boala ce poate aduce cele mai multe pierderi productive si, mai grav, nu doar pentru cultura actuala, ci si o infectare cu scleroti pe viitor, ce va crea presiune pentru culturile cu aceeasi sensibilitate, precum floarea soarelui, soia, lucerna, mazare, iar in foarte multe cazuri, unde rotatia este deficitara, chiar rapita.
Ciuperca rezista in sol sub forma de scleroti 5-6 ani. Primavara, din scleroti apar apotecile (discuri de culoare bej de forma unor ciuperci care apar la suprafata solului, care elibereaza sporii in atmosfera). Cu 10 zile inainte de inflorire, se pot observa in lan apotecile. Sporii produsi de apoteci nu pot infecta direct frunzele sau tulpinile. Au nevoie de un substrat alcatuit din petale moarte sau alta sursa de materie organica pentru a germina, creste si penetra tesuturile plantelor de rapita. Sporii sunt viabili 21 de zile si pentru a infecta plantele au nevoie de umiditate provenita din ploi sau roua, care sa mentina umede frunzele sau tulpinile timp de 2 – 3 zile. La 8 – 10 zile de la inflorire, cand petalele incep sa cada, se produce si infectia frunzelor: petalele cad pe frunze si raman la suprafata acestora, de unde miceliul ciupercii colonizeaza limbul frunzei, apoi petiolul, si in final tulpina, unde formeaza un manson alb.
De cele mai multe ori se observa la baza tulpinii, imediat deasupra solului, zone cu aspect de „oparit” (tesut decolorat care pare a fi imbibat cu apa) care se acopera, pe vreme umeda sau la densitati mari, cand baza plantelor se usuca mai greu, cu o pasla alba, cu aspect vatos – miceliul ciupercii. In aceasta pasla se formeaza corpuri mici, negre, tari – sclerotii ciupercii. Sclerotii pot fi gasiti si in interiorul tulpinii, daca se efectueaza o setiune longitudinala la nivelul zonei atacate. Dupa formarea mansonului de pasla, tesuturile tulpinii sunt distruse, iar planta nu mai este aprovizionata cu apa deasupra locului in care s-a manifestat atacul pe tulpina.
Boala trece usor de la o planta la alta prin miceliul alb vatos. Din aceasta cauza, plantele atacate se ingalbenesc si se ofilesc. Pe silicvele formate, atacul se manifesta prin prezenta mansonului alb, caracteristic. In urma atacului, silicvele se decoloreaza si se pot deschide prematur.
Cea mai puternica metoda pentru a putea controla acesta boala, o reprezinta rezistenta genetica, iar in urma cu 3 ani compania Corteva Agriscienc a adus pe piata singurul hibrid cu rezistenta la Sclerotinia, PT303 prin brandul SCLEROTINIA PROTECTOR, care va face diferenta in campurile fermierilor anul acesta. Desigur, rezistenta genetica nu trebuie confundata cu imunitatea, ea trebuie ajutata de rotatia culturii si de tratamente chimice.
Prin urmare, fermierii din Romania au un ALIAT in lupta cu aceasta boala periculosa: PT303, hibridul cu cel mai ridicat potential de productie, care ofera fermierilor sansa de a rupe ciclul de inmultire al acestei boli si de infestare a solului cu scleroti.
Pentru acei fermieri care doresc productii record si nu pot realiza o rotatie corespunzatoare, cea mai buna sansa la productii record o reprezinta hibridul PT303 SCLEROTINIA PROTECTOR.
Andrei Ciocoiu
Category Marketing Manager Seeds
Corteva Agriscience Romania si Moldova
