Cunoastem faptul ca ramele au capacitatea de a modifica structura fizica a solul. Dar daca ar fi mai mult decat atat? Daca, pe langa faptul ca sunt „arhitectii” solului, sunt si agentii ce ofera viata solului?
Ramele sunt importante pentru biomasa pe care o reprezinta: respectiv 80% dintre fiintele vii terestre din medii temperate. Aceste vietuitoare au un rol major in ciclul fertilitatii solului si, in special, in ciclul azotului. Intr-adevar, ele contribuie puternic la reciclarea materiei organice si la structurarea solului datorita ingerarii lor constante a materiei minerale si organice care ulterior formeaza prin excretie complexul argilo-humic (Fig. 1).
Au fost facute 58 de studii cu 462 de locatii pe diferite continente avand culturi de grau, porumb, orez, pasuni si alte culturi, ce arata ca prezenta ramelor in aceste culturi creste semnificativ randamentul in medie cu 25%.
Ramele au capacitatea de a transforma azotul, fosforul si potasiul intr-o forma usor de asmilat de catre plante, ele avand si capacitatea de a regla populatiile microbiene din sol, datorita secretiei de mucus (Fig 2). In concluzie, ramele nu sunt numai un producator de sol, ci si ingineri fizici, chimici si biologici. Cercetarile recente confirma faptul ca ramele ajuta la inmultirea populatiei microbiologice dupa digestie de o mie de ori. Aceasta populatie este formata din bacterii nitrificatoare, care au rolul de a pune azotul la dispozitia plantelor. In primul milimetru de sol situat in jurul galeriilor facute de rame (Fig. 3), se gasesc bacteriile care au un rol in ciclul azotului (azotobacterii, fixatori proteolitici, denitrifianti, amonificatori, anaerobi).
Nu este corect a spune ca ramele consuma doar materia minerala si organica, in sensul ca acestea consuma microorganismele prezente in materia organica, dieta lor fiind compusa in principal din ciuperci si protozoare, dar si din bacterii. Dieta si tipul de ciuperci sunt diferite in functe de speciile de rame, ceea ce influenteaza populatia microbiana din sol.
Un studiu a demonstrat ca productia de mucus la fiecare 24 de ore este de 5,6 mg/g de rame. Pentru o populatie de referinta de 1.200 kg/ha de rame, obtinem 6,57 kg/ha de mucus pe zi. Avand in vedere faptul ca ramele sunt active aproximativ 120 de zile pe an, ajungem la rezultatul de 800 kg/ha de mucus produs pe an.
Prin urmare, acest mucus este o sursa potentiala de nutritie pentru bacteriile nitrificatoare. Avand in vedere capacitatea plantelor de a prelua celule organice prin endocitoza, este posibil ca anumiti aminoacizi sa hraneasca si plantele. Toate aceste procese biologice si fizico-chimice sunt legate de ciclul rizofagic, respectiv plantele sunt capabile sa se hraneasca cu substante nutritive prezente in bacterii fara a le ucide. Practic, ramele inmultesc populatiile bacteriene in timpul digestiei pe care ulterior le elibereaza in sol, iar planta se hraneste cu substantele nutritive transportate de aceste bacterii.
In concluzie, ramele, prin activitatea si nutritia lor, contribuie la reglarea populatiei microbiene din sol. Putem intelege rolul fundamental al ramelor in ciclul azotului . Pentru a optimiza nutritia plantelor, este in interesul fermierilor sa ofere conditii pentru dezvoltarea ramelor, prin acoperirea solului cat mai mult posibil cu material vegetal si limitand cat mai mult lucrarile solului (Fig. 4).
Drd. Ing. Angela Cristina AMUZA
Institutul de Cercetare-Dezvolatre pentru Protectia Plantelor
