In sudul si sud-estul tarii avem parte de o toamna secetoasa, survenita dupa o vara secetoasa (mai ales a doua jumatate a ei). In unele regiuni ale tarii, au venit niste ploi, care sunt ca o gura de aer pentru cultura rapitei, dar si pentru semanatul cerealelor. In alte zone, fermierii asteapta si acum ploile binefacatoare.
Soarecii de camp (Microtus arvalis) sunt prezenti an de an, in solele fermierilor. Prezenta lor este foarte discreta, dar putem vedea „urmele” lor, orificiile care corespund intrarilor in galerie si golurile care apar in culturi rezultate in urma hranirii. Se pare ca schimbarile climatice, resimtite din plin si in tara noastra, favorizeaza populatiile rozatoarelor din camp. Ultimele ierni au fost foarte blande, fara geruri, practic nu putem spune ca au fost ierni in adevaratul sens al cuvantului, ceea ce inseamna posibile mortalitati mai mici ale rozatoarelor in sezonul hivernal. De asemenea, multi fermieri seamana grau in porumbiste (au masini de semanat peformante). Multe resturi vegetale ramase dupa cultura porumbului inseamna hrana bogata pentru rozatoare (asa cum am scris in alte articole, despre acest subiect) sau „casute” pentru sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilallis).
Am observat, pe Facebook, multe postari ale fermierilor despre ce tehnologii folosesc, unii fiind foarte mandri de ei, spunand ca nu accepta nicio parere. Daca rozatoarele ar putea sa aiba acces la Facebook, probabil ca, la postari de acest gen, ar aplauda si ar pune inimioare (sau alte emoticoane de acest gen). De ce? Simplu, ceea ce fac fermierii „mandri”, favorizeaza, in timp, populatiile rozatoarelor! Cu cat sunt mai multe resuturi vegetale la suprafata solului, cu atat rozatoarele sunt mai favorizate (ca si multe specii de insecte daunatoare, la care am facut referire in articolele trecute).
Acum, daca ceea ce face un fermier in „batatura” lui i-a adus profit, asta nu inseamna neaparat ca el este „cel mai tare din parcare” si este cel mai bun din tara, neacceptand parerile „profanilor”. Pur si simplu, poate a avut noroc cu carul. Daca ar fi aplicat aceeasi tehnologie, intr-o zona cu o populatie mare de rozatoare (sa zicem la 50 kilometri distanta), atunci culturile i-ar fi disparut la propriu si, cel mai probabil, ar fi devenit mai putin activ pe Facebook. Un lucru este cert, populatiile soarecilor de camp au crescut in ultimii 10-15 ani si pun din ce in ce mai multe probleme fermierilor, mai ales in a doua parte a toamnei, dar si primavara devreme. In a doua jumatate a primaverii si in timpul verii, cand vegetatia este la apogeu, populatiile rozatoarelor din camp sunt „mascate”. In toamna insa, cand rapita, cerealele sau lucerna sunt mici, orificiile se vad foarte usor, la fel si golurile din culturi.
Intrebarea este daca lectia anului 2014 a fost invatata? Sau ne imbatam, ca de obicei, pe Facebook, cu apa rece (noi suntem cei mai tari din parcare, nu acceptam parerile altora) in timp ce rozatoarele isi vad d-ale lor?
O scurta aducere aminte despre toamna anului 2014, desi am mai scris articole referitor la acest aspect:
Asadar, in acel an, in perioada octombrie-noiembrie, atat in sudul si sud-estul tarii, cat si in zonele de vest, atacul soarecilor de camp a fost foarte ridicat, conditiile climatice fiind foarte favorabile, drept urmare fermierii au vazut cum le dispar, la propriu, cultura de grau si cea de rapita.
Nici lucernierele sau trifolistiile nu au fost ferite. Multe sole au fost compromise din cauza atacului soarecilor de camp, fermierii fiind nevoiti sa semene iarasi sau sa schimbe destinatia solei compromise pentru culturile de primavara!
Daca toamna este calda, populatia soarecilor de camp poate sa creasca foarte mult, stiut fiind faptul ca femelele sunt foarte prolifice, iar maturitatea sexuala a acestora survine la 13-18 zile de la nastere.
Cum putem proteja plantele de camp? Daca ne intrebam cum putem scapa de atacul rozatoarelor maine, este o abordare gresita. Corect ar fi sa intrebam: „Ce putem face pentru a scadea, in timp, nivelul populatiei soarecilor de camp?”. Adica ce masuri, pe termen mediu si lung, putem lua?
Pe termen scurt, daca ne confruntam cu atacuri mari, putem folosi momeli pentru rozatoare, despre care am scris in alte articole (exista si pe internet o oferta variata de raticide de la firmele autorizate). Pe viitor ar putea fi folosite dronele pentru lansarea momelilor in zona in care sunt identificate orificiile. Dar mai este mult pana departe, pana vom vedea drone pe scara larga, in majoritatea fermelor. Este mult de discutat despre acest subiect, il voi mai aborda in alte articole.
Pe termen mediu si lung, cel mai important este managementul resturilor vegetale, in special cele care provin de la culturile de porumb sau floarea soarelui. Este foarte important sa incercam sa recoltam la timp aceste culturi, sa reglam combinele pentru ca pierderile de recolta sa fie cat mai mici. Cu cat pierdem mai putine boabe, cu atat este mai putina hrana pe camp pentru rozatoare, inclusiv soarecii de camp. In ceea ce priveste resturile vegetale prezente in camp, acestea au avantaje incontestabile, dar o cantiate prea mare favorizeaza, in timp, rozatoarele. Despre perdele forestiere s-a tot vorbit in mass-media, s-au scris „tone” de articole, dar situatia a ramas cam tot aceeasi. Acestea pot sa fie loc de refugiu pentru principalele specii de pasari rapitoare, care au „in meniul lor” diferite specii de rozatoare de camp. In absenta perdelelor forestiere (care nu pot aparea peste noapte), o posibila solutie, ar fi amplasarea in ferma a unor refugii artificiale pentru pasarile rapitoare. Pentru acest lucru ar fi nevoie de o coopoerare cu specialisii in ornitologie.
La ora la care apare articolul, cel mai probabil soarecii de camp isi vad de ale lor, asa cum au facut de mii si mii de ani de cand au aparut pe Pamant. Iar cand ocazia favorabila apare, se vor inmulti si vor da iama in culturile de toamna. Pe langa vreme (seceta si temperaturi ridicate), cine le da aceasta ocazie? Simplu, in primul rand cei care se umfla in pene pe Facebook dar fac greseli in tehnologie. Eu le spun „inmultitori de rozatoare”.
Dr. ing. Georgescu Emil
INCDA Fundulea
