Sa acordam atentie bolilor produselor agricole in timpul pastrarii

Publicat de

Problemele care apar la depozitarea produselor agricole duc inevitabil la deprecierea acestora, de aceea obiectivul principal in perioada de depozitare este mentinerea valorii cantitative si calitative initiale. La produsele agricole depozitate necorespunzator pot aparea cu usurinta boli, ori pot continua procesul de imbolnavire, o parte din ele fiind distruse, iar in unele cazuri, pierderile sunt deosebit de mari si iremediabile.

Pierderile produselor vegetale dupa recoltare pot fi cauzate fie de factorii abiotici (seceta, inundatie, inghet), fie de factorii biotici (diferite microorganisme ori daunatori). Toate produsele agricole sunt susceptibile imbolnavirii, cel mai adesea fructele si legumele, dar si cele cu un continut redus de umiditate, ca cerealele paioase, soia, floarea-soarelui. Pentru a preveni aceste fenomene, indiferent de produsul agricol, la depozitare, materialul va fi selectat, pastrandu-se doar cele care nu prezinta semne de boala, ranire ori umiditate excesiva. Pregatirea spatiilor de depozitare presupune efectuarea curateniei, a dezinsectiei si a deratizarii acestora, depozitele trebuie sa aiba o anumita temperatura in functie de produs, iar umiditatea in jur de 70-90%, cu posiblitate de ventilare.

Astfel, imediat dupa recoltare, produsele cerealiere trebuie trecute prin procesul de uscare si conditionare, depozitate corespunzator, astfel incat sa nu se degradeze si sa isi mentina proprietatile nutritive. Cele care au o umiditate necorespunzatoare (13-15%) pot dezvolta diferite ciuperci cu mucegaiuri toxice, atat pentru om, cat si pentru animale – aflatoxine, in final boabele mucegaite pierzandu-si capacitatea germinativa. Durata de conservare a cerealelor depinde insa de mai multi factori, nu doar de caracteristicile acestora, iar stocarea lor corecta are un rol important in pastrarea insusirilor biologice.

Fig. 1

In ceea ce priveste depozitarea cartofului, din cauza continutului ridicat de amidon si apa, se creeaza conditiile perfecte pentru dezvoltarea putregaiului moale produs de bacteriile din genul Erwinia, ori ciupercile din genul Fusaium, ce provoaca putregaiul uscat al cartofului (Fig. 1). Reprezinta un pericol major pentru cartofii depozitati, deoarece boala se extinde rapid in timpul depozitarii, cuprinzand toata masa. Tuberculii nu se vor strange imediat dupa recoltare, ci se lasa pe pamant, la lumina zilei, 6-7 ore, apoi vor fi selectati, dezinfectati si uscati. Cartofii vor fi mentinuti apoi timp de 10-15 zile la o temperatura mai ridicata (15-20˚C) si umiditate de 85%, pentru suberificarea ranilor si maturizarea peridermului. Controlul pe timpul pastrarii se va face regulat, cat mai des, pentru a se putea indeparta orice focar incipient.

Fig. 2

In ceea ce priveste radacinoasele, morcovul are o durata de pastrare de 4-6 luni, insa in timpul depozitarii pe radacinile ce prezinta rani se dezvolta un miceliu alb-cenusiu, pe care apar corpi negri (scleroti), de diferite forme si marimi, care se extind repede, cuprinzand intreaga radacina, provocate de putregaiul alb al morcovului – Sclerotinia sclerotiorum (Fig. 2). Telina are o durata de pastrare de 3-5 luni, patrunjelul 1-2 luni, sfecla rosie 1-3 luni, pastarnacul 2-4 luni, insa, de asemenea, sunt dificil de pastrat. Odata cu recoltarea lor, se recomanda indepartarea frunzelor si respectarea cu strictete a regulilor generale, inclusiv folosirea ambalajelor noi si dezinfectate, iar in depozitele casnice se pastreaza bine in nisip, fara sa se atinga radacinile.

Fig. 3

Si fructele sunt predispuse la boli in cazul pastrarii si depozitarii in conditii necorespunzatoare. La mere, pere si gutui, cel mai intalnit atac este cel de monilioza sau putregaiul brun, produs de ciuperca Monilinia fructigena (Fig. 3). Doar in conditii de umiditate, caldura, nearisire, apar simptomele bolii. Aceasta se dezvolta repede si cuprinde mase mari de fructe. Se manifesta prin aparitia de pete circulare, galbui-brune, care se extind repede, iar in dreptul acestora pulpa se inmoaie si putrezeste. La suprafata lor se formeaza, incepand cu locul de infectie, numeroase pernite mici, pufoase, cenusiu-galbui, dispuse de obicei in cercuri concentrice. Pentru protejarea fructelor, pana la valorificare, se recomanda:

  • recoltarea la maturitate, fara a se depasi momentul optim fiecarui soi
  • fructele cu diferite afectiuni vor fi valorificate imediat
  • la recoltare si transport se va evita ranirea lor
  • la inceputul depozitarii, 3-4 zile, se va mentine o temperatura mai ridicata (18-20˚C), dupa care temperature va fi treptat diminuata, pana deasupra punctului de inghet si, de altfel, se impune aerisirea si ventilarea permanenta a spatiului.

Ciresele, strugurii, piersicile si caisele sunt si ele fructe usor perisabile, ce nu pot fi pastrate mai mult de cateva saptamani dupa recoltare. In timpul pastrarii, a carei durata variaza in functie de specie (piersici 3-4 saptamani, caise 2 saptamani, prune 40-90 de zile, ciresele 7-12 zile), temperatura depozitului va fi in jur de 0˚C, cu umiditatea de aproximaiv 90%, iar in cazul depozitelor frigorifice pastrarea se va prelungi cu cateva zile.

Dezinsectia se face prin stropirea pardoselii, a peretilor si a elementelor de acoperis cu insecticide specifice (ACTELLIC 50 EC, K’OBIOL 25 EC). Stropirea se face cu atentie, pentru a acoperi bine intreaga suprafata. Dezinsectia se mai poate face prin gazare cu QUICKPHOS-UP* sau alt insecticid specific, acolo unde particularitatea magaziilor face din aceasta o metoda eficienta. Deratizarea sau combaterea rozatoarelor este o masura foarte importanta, deoarece rozatoarele, pe langa pagubele propriu-zise si foarte importante pe care le provoaca, sunt si vectori de transport pentru numerosi daunatori de depozit, care se prind in blana acestora. Deratizarea se face prin metode de combatere efectiva (momeli, capcane), dar si prin metode de indepartare a rozatoarelor (aparate cu ultrasunete, inchiderea galeriilor, etc.). Masurile preventive au ca scop prevenirea infestarii si infectarii produselor agricole cu organismele daunatoare sau prevenirea aparitiei conditiilor de daunare.

Astfel, pentru o buna depozitare si pastrare a produselor agricole, trebuie sa tinem cont ca tratamentele fitosanitare in camp sa fie executate la timp si cu produse eficiente, de curatirea perfecta a spatiilor de depozitare inainte de introducerea produselor, sa efectuam dezinsectia si dezinfectia spatiilor de depozitare inainte de introducerea produselor, sa asiguram aerisirea spatiilor de depozitare pentru a preveni declansarea bolilor, precum si sa efectuam sortarea produselor si indepartarea materialului biologic atacat de boli si daunatori.

* utilizarea insecticidului se face numai de persoane sau firme autorizate pentru utilizarea produselor din categoria T si T+.

Drd. ing. Lorena-Roxana GURAU

ICDPP Bucuresti

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!