Rapita ocupa in continuare suprafete importante, in ciuda riscurilor din ce in ce mai mari care pot duce la compromiterea acestei culturi. Motivul este unul simplu: pretul bun de valorificare al recoltei. Iar in urmatorii ani, perspectivele sunt aceleasi, prin urmare majoritatea fermierilor isi vor asuma riscurile si vor semana rapita si in continuare.
Una dintre problemele peste care, de cele mai multe ori, se trece cu vederea, este samulastra de rapita din culturile postmergatoare. In majoritatea cazurilor, in tara noatra, dupa rapita se seamana orz sau grau. Rapita este o premergatoare foarte buna pentru cerealele de toamna, deoarece elibereaza terenul devreme, iar specturul de boli, daunatori si buruieni ale rapitei si cerealelor de toamna este diferit. De exemplu, in cazul graului semanat dupa rapita sunt sanse foarte mici sa fie probleme cu atacul gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau al viermilor sarma (Agriotes spp.).
Numai ca daca ne uitam putin la structura culturilor din majoritatea fermelor ce se gasesc in tara noastra putem observa ca numarul de specii cultivate intr-o ferma este unul redus, cauza principala constituind-o rentabilitatea acestora. In majoritatea cazurilor, intr-o ferma sunt doar 4 sau 5 culturi. Ce inseamna asta? In multe cazuri, sola cu rapita este ampalsata in vecinatatea unei sole in care aceasta cultura a fost semanata anul trecut. Iar aici incep problemele. In cele mai multe cazuri, in sola unde rapita a fost premergatoare si acum sunt semanate cereale, exista samulastra de rapita. Iar aceasta samulastra de rapita este focarul perfet pentru inmultirea majoritatii speciilor de insecte daunatoare acestei culturi. Cu cat avem mai multa samulastra de rapita, cu atat speciile de insecte daunatoare au mai multa hrana la dispozitie si populatiile acestora pot sa creasca nestingherite de la un an la altul. Insectele din samulastra de rapita pot trece „la vecini” unde este cultura rapitei pentru anul in curs. In general, samulastra de rapita din cultura de grau sau orz este prezenta „la pachet” cu diferite specii de buruieni dicotile.
De obicei, fermierii erbicideaza graul sau orzul in primavara pentru combaterea buruienilor (inclusiv cele dicotile si samulastra de rapita). Ceea ce inseamna ca plantele de rapita din cultura de grau sa orz se dezvolta nestingherite, fiind gazda perfecta pentru puricii de pamant (Phyllotreta spp.), puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala), larvele viespii rapitei (Athalia rosae), larvele fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae), larvele buhei verzei (Mamestra brassicae), larvele moliei verzei (Plutella xylostella), musca verzei (Delia brassicae) etc.. Insectele pot ierna fie la baza plantelor sau in apropierea acestora, in stratul superficial al solului, fie se pot gasi sub forma de pupa, intr-un cocon matasos, pe fata inferioara a frunzelor de rapita (molia verzei).
In primavara, dupa ce samulastra de rapita din grau sau orz este erbicidata, insectele pot migra in solele vecine, in care se gaseste rapita cultivata. In acest mod, samulastra de rapita din culturile de grau sau orz de toamna poate contribui la cresterea rezervei biologice de specii de insecte daunatoare.
In camp exista fel si fel de situatii, pot sa existe sole unde avem samulastra de rapita intr-o proportie redusa, dar sunt si situatii (din ce in ce mai multe) unde samulastra de rapita se gaseste intr-o proportie destul de mare.
De ce avem samulastra de rapita? In primul rand din cauza pierderilor de la recoltare sau a intarzierii recoltarii. Stim cu totii ca silicvele de rapita sunt foarte dehiscente, iar cu cat se intarzie recoltarea, cu atat riscul ca acestea sa se deschida este mai mare. Este drept ca in prezent exista multi hibrizi de rapita toleranti la scuturare sau avem la dispozitie produse care se pot aplica pe cultura cu cateva saptamani inainte de recoltare (actioneaza ca un fel de adeziv) pentru a intarzia deschiderea silicvelor, dar aceste solutii nu pot face „minuni”. Cu cat intarziem recoltarea, cu atat cresc sansele ca sa avem mai multa samulastra de rapita in grau sau orz in urmatoarea toama.
In teorie, rapita se recolteaza prima, inaintea graului, dar „practica ne omoara”. Dupa cum bine stiti, in momentele recoltarii, Murphy este „cel mai bun prieten al fermierilor”. Se pot intampla N situatii la recoltare, fie vine o furtuna, fie se strica combina in brazda, fie mecanizatorul merge prea repede cu combina in brazda, rezultand pierderi mai mari de recolta. Insa, in cele mai multe cazuri, momentul recoltarii rapitei de toamna se suprapune cu momentul recoltarii graului, caz in care flota de combine dintr-o ferma este solicitata la maxim. Am enumerat doar cateva din multiplele cauze care pot avea drept rezultat cresterea riscului de a avea multa samulastra de rapita in solele cu cereale de toamna.
Un alt factor care contribuie la dezvoltarea samulastrei de rapita sunt conditiile meteo din timpul toamnei. In ultima vreme toamnele sunt din ce in ce mai lungi si mai calduroase. Temperaturile medii din lunile de toamna, precum si din luna decembrie, sunt mai mari decat mediile multianuale, ceea ce inseamna conditii favorabile atat pentru rapita, care creste ca samulastra in lanurile de grau sau orz de toamna, cat si pentru diferitele specii de insecte daunatoare care se gasesc in samulastra de rapita.
Dar exista si un factor uman. In anii trecuti, in unele articole din ziarele de popularizare, unii fermnieri declarau ca au avut asa multa samulastra cu rapita, in solele unde dupa aceasta cultura nu au urmat cereale de toamna, asa ca au decis sa o lase sa vada ce iese, apoi se laudau ca au scos o productie mai mare de 2 tone la hectar! Dupa cativa ani, aceeasi fermieri, dar si vecinii lor, se plangeau ca nu mai pot cultiva rapita din cauza atacului insectelor daunatoare din perioada toamnei. Pe acesti fermieri, eu i-am poreclit „inmultitori de insecte”. In conditiile unei agriculturi intensive, aceste practici pot contribui la formarea unei „bombe entomologice”, iar apoi nu intelegem de ce avem presiune mare de infestare la rapita de toamna in urmatorii ani.
In urmatorii ani, sortimentul de insecticide folosit pentru tratamentele foliare, in vederea combaterii speciilor de insecte daunatoare rapitei, la depasirea PED (pragului economic de daunare) vor fi din ce in ce mai reduse. De asemenea, in momentul de fata, in tara noastra, este omologata o singura substanta activa folosita pentru tratamentul semintelor de rapita, in vederea protejarii plantelor aflate in primele faze de vegetatie (BBCH 10-BBCH 13) impotriva atacului daunatorilor ce si fac simtita prezenta, imediat dupa rasarirea rapitei. Ei bine, in aceste conditii, nu ne permitem sa contribuim, fara sa vrem, la cresterea rezervei biologice a daunatorilor acestei culturi. Din contra, ar trebui sa luam toate masurile preventive, pentru a tine sub control populatiile daunatorilor rapitei de toamna. Iar principala masura preventiva ar fi distrugerea samulastrei de rapita.
Cum putem sa reducem riscurile de a avea multa samulastra de rapita? In primul rand sa acordam o atentie si mai mare recoltarii si a reglajului combinelor, precum si o instructie permanenta a mecanizatorilor. Scopul este de a incerca sa avem pierderi cat mai mici de rapita. O alta solutie ar fi erbicidarea in toamna a graului sau a orzului, in cazul in care gradul de imburuienare (inclusiv samulastra de rapita) este unul ridicat. Este important sa distrugem toamna samulastra de rapita, pentru ca daunatorii acestei culturi, aflati in samulastra, sa nu apuce sa isi faca ciclul complet si apoi sa se retraga pentru iernat. Fara un control al samulastrei de rapita, rotatia culturilor isi poate pierde din eficacitate in ceea ce priveste scaderea rezervei de daunatori.
In urmatorii ani se anunta vremuri destul de grele pentru fermieri, pe de o parte preturile la inputuri s-au marit foarte mult (inclusiv la produsele de protectia plantelor), pe de alta parte optiunile de combatere a insectelor daunatoare, a bolilor sau buruienilor vor scadea. Prin urmare va trebui acordata o atentie cat mai mare aspectelor care in general sunt ignorate, cum ar fi samulastra de rapita!
Fiind ultimul articol pe acest an, va urez SARBATORI FERICITE si RECOLTE CARE SA NU FIE DIJMUITE DE DAUNATORI!
Dr. ing. Georgescu Emil
INCDA Fundulea
