Scapam de gargarita mazarii (Bruchus pisorum), daca semanam devreme ?

Publicat de

In acest an, primavara a venit inca din luna ianuarie. Nu prea putem spune ca am avut iarna, in sudul tarii nu am avut strat de zapada, iar temperaturile din primele doua luni ale anului au fost mai degraba specifice temperaturilor din martie (uneori si aprilie). Bunaoara, la inceput de februarie, temperatura maxima a aerului a ajuns si la +19 °C. In sudul tarii, iarna adevarata a venit abia dupa 5 februarie, cu viscol (vantul a depasit 120 km/ora), dar nu a tinut decat cateva zile, dupa care temperaturile mai ridicate decat in mod normal au revenit „in forta”.  Inca de la jumatatea lunii ianuarie am vazut forfota mare pe campurile patriei, in special in sud si sud-est! Fermierii iesisera cu toata tehnica din dotare pentru a pregati solul, in vederea insamantarii culturilor de primavara, mai ales cele care sunt in prima urgenta. In mod normal, in sudul Romaniei, mazarea se seamana in prima urgenta, primavara foarte devreme, fie la inceput de martie, fie in a doua parte a lunii februarie (daca temperaturile sunt mai ridicate decat in mod normal si au un trend crescator). In cazul mazarii cu bob neted, temperatura minima de germinatie este de 1-2 °C, in timp ce pentru mazarea cu bob zbarcit, temperatura minima de germinatie este de 4-5°C. Temperatura optima pentru cresterea plantelor de mazare este cuprinsa intre 15 si 18°C. Dupa rasarire, plantele de mazare suporta temperaturi negative, pentru o perioada scurta de timp. Ei bine, teoria ca teoria, dar ce ne facem cu practica? Anul acesta, in luna ianuarie (in special in a doua parte a ei) a fost asa de cald, de parca am fi fost undeva prin luna martie. Unii fermieri au semanat mazarea inca din a treia decada a lunii ianuarie, dar cunosc cazuri de fermieri care au semanat mazarea chiar si la mijlocul acestei luni!!?? Ei bine, fermierii joaca la „loteria meteorologica”, deoarece, daca la sfarsitul lui februarie ar veni un episod mai lung de iarna, insotita de temperaturi foarte scazute (lucru care nu este imposibil nici in martie), atunci s-ar alege „praful” de cultura mazarii semanata in ianuarie. Pe de alta parte, exista posibilitatea ca cei care au semanat mazarea in ianuarie sau la inceput de februarie sa fi tras „lozul castigator” si sa scape de o revenire in forta a iernii.

Adult de Bruchus pisorum
Adult de Bruchus pisorum

Intrebarea care se pune este daca, prin semanatul foarte devreme al mazarii, fermierii vor scapa de atacul principalului daunator al acestei culturi si anume Bruchus pisorum (gargarita mazarii)? Teoretic, daca mazarea este semanata timpuriu (sau foarte timpuriu, cum este cazul acestui an), se poate limita atacul daunatorului prin nesincronizarea fazei fenologice sensibile cu atacul daunatorului. Numai ca, vorba zicalei din popor, „teoria ca teoria, dar practica ne omoara”. Daca aruncam o privire asupra ciclului biologic al gargaritei mazarii putem observa ca acest daunator prezinta o generatie pe an. Ierneaza ca adult, fie in magazii, unde il gasim in boabele infestate, dar si in crapaturile peretilor ori a dusumelelor, fie in camp, unde il putem gasi in boabele infestate, scururate pe camp in urma recoltarii, fie in liziera padurii (in crapaturile arborilor sau resturile vegetale). In mod normal, daca conditiile climatice sunt cele normale pentru data din calendar, adultii hibernanti apar la sfarsitul lunii aprilie, cand temperatura medie a aerului este mai mare de 14°C, acestia migrand din locurile de iernare spre culturile de mazare. Este important de mentionat faptul ca adultii pot zbura si trei kilometri din locurile de iernare in culturile de mazare! Zborul maxim al adultilor se inregistreaza la temperaturi ale aerului de 26-28°C, perioada care coincide, in mod normal cu perioada de inflorire a mazarii. Adultii hibernanti sunt foarte activi in zilele insorite si calduroase, acestia hranindu-se cu polenul florilor de mazare. Dupa o perioada de hranire, adultii au atins maturitatea sexuala, avand loc copulatia si ponta. Tot in mod normal, depunerea oualelor incepe cu perioada de formare a pastailor de mazare, fiind cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iunie (in medie, 30 de zile). O femela poate depune intre 150 si 200 de oua, acestea fiind pozitionate pe pastaile de mazare, bine dezvoltate. Pe o singura pastaie o femela poate depune pana la 30 de oua. Perioada de incubatie dureaza intre 8 si 12 zile, larvele neonate patrund prin interiorul pastaii in boabe. Odata cu patrunderea larvelor in interiorul larvelor, acestea naparlesc, devenind apode. Perioada de dezvoltare larvara este cuprinsa intre 30 si 45 de zile in timp ce stadiul de pupa este cuprins intre 14 si 25 de zile. Adultii noii generatii apar cu incepere de la sfarsitul lunii iulie, acestia fie raman in boabe, ajungand odata cu acestea, in depozite, fie se retrag in locuri adapostite, unde ierneaza. Date din literatura de specialitate au scos in evidenta faptul ca la temperaturi de depozitare mai scazute de 12°C, adultii pot ramane in diapauza un an.

Larvele din interiorul boabelor, rod in interiorul acestora, loje ovoidale, consumand pana la 40-50% din masa acestora. Datorita excrementelor eliminate de catre larve, boabele de mazare infestate pot deveni improprii consumului. De asemenea, prin consumarea embrionului si, partial, al cotiledoanelor, puterea germinativa a boabelor de mazare poate sa scada, in medie, cu 20-30%. Adultii nu produc pagube importante, in urma hranirii cu polenul florilor.

Larve de Bruchus pisorum
Larve de Bruchus pisorum
Boabe de mazare, daunate in urma atacului larvelor de Bruchus pisorum
Boabe de mazare, daunate in urma atacului larvelor de Bruchus pisorum

Incalzirea globala vine la „pachet” nu numai cu modificarea datei cand culturile de primavara sunt semanate. O data cu incalzirea vremii se poate modifica si ciclul biologic al daunatorilor culturilor de primavara, inclusiv al gargaritei mazarii. In mod normal, cand mazarea este semanata timpuriu, exista sansa ca atunci cand apar larvele gargaritelor, acestea sa nu mai poata patrunda in boabe, acestea fiind intr-o faza mai avansata de vegetatie. Drept consecinta atacul gargaritelor va fi mai scazut iar populatia daunatorului va fi mai redusa in anii urmatori. Numai ca vremea da „o mana de ajutor” acestor mici insecte. In urma cresterii temperaturilor, exista sansa ca adultii hibernanti sa apara in camp si cu o luna mai repede decat in mod normal. In acest caz, putem sa semanam noi mazarea si de la mijloc de ianuare, dar nu scapam de atacul gargaritelor. Si daunatorii altor culturi, cum ar fi cei ai rapitei (Meligethes aeneus sau Ceutorhynchus assimilis) au inceput sa apara mult mai repede decat in mod normal, in ultimii ani, inca din a doua decada a lunii martie, la fel si in cazul adultilor hibernanti ai plosnitei cerealelor (Eurygaster spp.). Primaveri mult mai calduroase decat in mod normal vin „la pachet” cu aparitia mult mai timpurie a daunatorilor de sezon ai principalelor culturi agricole. Deci, exista sanse mari ca sa nu scapam de Bruchus pisorum, chiar daca semanam mult mai devreme mazarea. Ce este de facut in acest caz ? Simplu, monitorizarea atenta a culturii si efectuarea unui tratament in vegetatie cand se inregistreaza zborul maxim al gargaritelor. Un ajutor de nadejde pentru monitorizarea daunatorilor sunt capcanele entomologice, care ne pot oferi informatii vitale despre aparitia primilor adulti in camp si zborul maxim al acestora. Pe termen scurt si mediu, ar trebui avute in vedere sistemele automate de monitorizare (capcane cu camere video, care transmit date in timp real), inclusiv la cul tura mazarii. De ce? Simplu, in ultimii ani s-a constatat o crestere a suprafetelor ocupate cu leguminoase pentru boabe, inclusiv mazarea. Noile politici agricole, platile pentru inverzire, i-au determinat pe multi fermieri sa reintroduca mazarea in asolamente. Plus ca beneficiile acestei culturi sunt arhicunoscute de catre toti cei care fac agricultura (sau ar trebui sa fie cunoscute). Numai ca, odata cu cresterea suprafetelor cu mazare, poate sa creasca populatia insectelor daunatoare, cum este si cazul gargaritei mazarii. Aceasta situatie s-a intamplat si in cazul altor culturi, cum este rapita de toamna.

Ce putem face, ca sa nu creasca in viitor populatia acestui daunator? Simplu, o monitorizare atenta a campului plus luat la timp masurile de combatere, atunci cand se impune acest lucru, indiferent de data cand seamana mazarea (chiar in ianuarie). De asemenea, trebuie luate toate masurile de dezinsectie in locurile unde sunt depozitate boabele de mazare. Dar, despre acest din urma aspect, voi scrie intr-alt articol.

Va urez sa aveti recolte bogate de mazare si fara boabe atacate !

dr. ing. Georgescu Emil. INCDA Fundulea

 

Primeste pe email zilnic cele mai noi stiri din agricultura

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

S-ar putea să te intereseze

Hot News

Primeste pe email cele mai noi stiri din agricultura!

Aboneaza-te acum la newsletter-ul nostru!