Rapita de toamna este una dintre culturile cu consumuri mari de substante nutritive, avand consumuri specifice foarte ridicate. Dintre elementele principale cele mai mari consumuri se inregistreaza in ordine, mai ales fata de potasiu (K₂O), fosfor (P₂O₅) si azot (N), apoi fata de sulf (SO3) si magneziu (MgO) dintre elementele secundare, precum si fata de bor ( B), mangan ( Mn) si molibden (Mo) dintre microelemente, acestea din urma avand o importanta recunoscuta pentru cultura de rapita. O mare parte dintre aceste elemente nutritive se regasesc in sol, dar pentru furnizarea acestora in cantitatile optime pentru rapita si in momentele critice de nutritie este necesara efectuarea analizelor de sol, in urma carora se va putea stabili programul de fertilizare optima, in functie de conditiile pedoclimatice ale zonei si de potentialul de productie al hibridului cultivat. Pentru realizarea unei productii de seminte de 3.000-4.000 kg/ha, plantele de rapita au nevoie de 120-140 kg K₂O; 70-90kg P₂O₅; 80-180 kg N; 30-40 kg MgO, si de aproximativ 40 kg S.
AZOTUL
Simptomele carentei de azot apar mai ales pe solurile usoare si nisipoase, sarace in materie organica si cu pH acid. Se recomanda aplicarea de ingrasaminte cu azot corespunzatoare pH-ului solului si indepartarea excesului de umiditate pe solele unde apare acest fenomen, stimulandu-se astfel activitatea bacteriilor din sol responsabile cu descompunerea materiei organice si nitrificarea azotului. Lipsa azotului, limiteaza cresterea plantelor, frunzele devin subtiri, la inceput verzi-galbui, apoi galbui-roscate, primele simptome manifestandu-se pe frunzele mature. Atentie! Se poate confunda cu carenta de sulf, unde cloroza apare la inceput la frunzele tinere sau cu carenta de fosfor ori de magneziu. Pe solele unde se manifesta carenta de azot, cultura de rapita se dezvolta anormal, adesea observandu-se coloratii rosii-violete ale frunzelor, urmate sau insotite intotdeauna de clorozarea intregii plante. In aceste situatii de deficienta a azotului, cultura de rapita ajunge la maturitate mult mai rapid decat in situatii normale, tulpinile plantelor vor fi firave si vor ramifica slab, inflorirea si coacerea se vor produce mai rapid si deficitar, rezultand silicve mai putine cu un numar redus de seminte. In ceea ce priveste fertilizarea cu azot, aceasta trebuie sa se faca cu mare grija, deoarece aplicarea unei doze ridicate de azot in toamna poate avea efecte nedorite, ducand la dezvoltarea vegetativa excesiva a culturii de rapita pana la intrarea in iarna si implicit la o rezistenta mica la temperaturile reduse din timpul iernii. Prin programul de fertilizare adoptat, trebuie ca pana la intarea in repausul vegetativ, plantele de rapita sa ajunga la stadiul de 8 frunze adevarate si sa formeze cantitatea optima de biomasa/hectar.
Ca regula, nu este necesara administrarea azotului in toamna, insa in unele situatii acesta se poate aplica in cantitati reduse doar pe solurile cu un continut mic de humus sau doar in cazul in care se cultiva dupa cereale paioase ce au lasat dupa recoltare o cantitate mare de biomasa care a fost tocata si incorporata in sol, pentru a contracara foamea de azot ce ar putea aparea in astfel de situatii. In aceste cazuri doza maxima de ingrasaminte cu azot aplicate din toamna nu va depasi 20-30 kg azot s.a/ha, acesta ajutand astfel la descompunerea resturilor organice rezultate de la cultura premergatoare.
De asemenea, in cazul insamantarii tarzii din varii motive, se poate aplica in toamna o cantitate mica de azot pentru realizarea unei cantitati de biomasa suficiente pana la intrarea in iarna. In astfel de situatii, devine necesara aplicarea unui biostimulator cum ar fi: ALGAMAX® fluid (0-0-7;18-23% materie organica) sau ALGAMAX® Complex NPK (6-4,5-7,2+extract de A. nodosum 16%), acestea ajutand rapita la o inradacinare rapida si la realizarea cantitatii optime de biomasa pana la intrarea in iarna.
La iesirea din iarna, o cultura promitatoare de rapita trebuie sa aiba biomasa partii aeriene de cel putin 500-600 g/mp (substanta proaspata).
Pentru realizarea acestei biomase, plantele de rapita absorb intre 35-45 kg N/ha, ceea ce inseamna ca in sol trebuie sa existe la semanat intre 45-60 kg azot mineral/ha. Pe solurile cu un procent de humus de 3%, cu 30 ppm P si 200 ppm K, acesta va pune la dispozitia plantelor urmatoarele cantitati de NPK: 60-75 kg N/ha; 48-54 kg P₂O₅/ha si 320 K₂O/ha.
Astfel, la iesirea din iarna doza de azot ce urmeaza a fi aplicata la sol, daca nu depaseste 100 kg/ha se va ajusta/fractiona in functie de cantitatea de biomasa dezvoltata de cultura de rapita, astfel:
-
Pe solele cu plante mai slab dezvoltate, prima doza ce nu trebuie sa depaseasca 60 kg N/ha se aplica inainte sau in momentul reluarii vegetatiei (temperatura medie zilnica trebuind sa fie de peste 50C, lucru care se intampla de obicei in luna martie) iar diferenta pana la doza totala se va aplica la 2-3 saptamani dupa aceea, inainte de faza de muguri florali uniti (inflorescenta principala nu mai este acoperita de frunze).
-
Pe solele cu plante de talie medie se recomanda fractionarea dozei totale in doua aplicari: 60-80 kg N/ha la reluarea vegetatiei, iar restul pana in faza de muguri florali uniti.
-
Pe solele cu plante bine dezvoltate, cu o cantitate de biomasa acumulata mare si care au absorbit mult azot in timpul toamnei, azotul se va aplica o singura data, in cantitati moderate spre mici, in faza de muguri florali uniti.
O parte din azotul necesar poate fi furnizat catre plantele de rapita si prin fertilizarea foliara, aplicata odata cu tratamentele cu produse pentru protectia plantelor, fiind recomandati urmatorii fertilizanti:
– FoliMAX® First N (327 g/l N total, + 4,0% MgO);
– FoliMAX® EcoSOL (18-18-18+2,0% MgO+10,0% SO3+ME);
– FoliMAX®Green (27-14-14+ME);
– FoliMAX® Gold (27,0% N + 1,5% MgO + 1,0% Mn, B, Cu, Fe, Zn).
FOSFORUL
Rapita este o cultura cu exigente ridicate fata de nutritia cu fosfor, carentele de fosfor putand sa apara inca din primele faze de vegetatie – chiar in primele doua saptamani de la rasarire, deoarece fosforul aflat in albumenul semintei se epuizeaza rapid dupa rasarire. Fosforul aflat in sol sub forma organica sau minerala este mai mult sau mai putin asimilabil de catre radacinile plantelor fiind un element foarte bine fixat de particulele de sol, in special pe solurile argiloase, unde migrarea acestuia in plante este foarte anevoioasa. Simptomele deficientei de fosfor pot aparea la inceput pe frunzele mature, sub forma de coloratii pe frunze si tulpini in nuante de la rosu deschis, rosu-violet pana la visiniu inchis. ATENTIE ! Simptomele carentei de fosfor pot fi confundate cu cele ale carentei de azot. Frunzele tinere sunt inguste si mici, au culoarea inchisa cu o tenta albastru-verzuie, avand limbul purpuriu uneori aparand si necroze pe marginea acestuia. Au loc cresteri debile ale radacinii, iar tulpinile sunt subtiri si erecte, cu ramificatii putine si scurte. In astfel de situatii survine desfrunzirea prematura, iar inmugurirea si inflorirea sunt intarziate. Carenta de fosfor poate aparea dupa perioade cu vreme rece si se manifesta cel mai adesea la plantele tinere. Plantele care sufera de lipsa de fosfor in toamna, vor avea un sistem radicular slab dezvoltat, iar uneori, in ferestrele iernii se poate observa fenomenul de “descaltare” si o rezistenta scazuta la iernare. In majoritatea cazurilor, este bine sa se fertilizeze cu fosforul inainte sau in timpul semanatului cu fertilizanti starter microgranulati. Pe solurile sarace in fosfor, specialistii francezi recomanda chiar aplicarea ingrasamintelor pe aratura, pentru ca in urma lucrarilor de pregatire a patului germinativ, plantulele de rapita sa gaseasca foarte lesne fosforul in straturile superficiale ale solului. Daca ar fi fost aplicate inainte de arat, ingrasamintele ar fi fost posibil sa fie rasturnate la adancimi prea mari pentru tinerele plante (pe fundul brazdei) si ar fi putut deveni inaccesibile pentru radacinele plantelor in primele faze de vegetatie.
Este deja o practica adoptata de foarte multi fermieri, ca pe langa fertilizarea de baza cu fosfor (superfosfat, MAP, DAP) sa se aplice ingrasamintele microgranulate FertiGrow Starter NP Micromix sau FertiGrow Starter B&Zn, ce contin elementele principale, mezo si microelemente ce se recomanda a fi aplicate odata cu semantul. Retineti! Absenta fosforului din sol (in special pe solurile slab aprovizionate), conduce la o reducere drastica a recoltei la cultura de rapita.
Carenta de fosfor poate fi contracarata pe perioade scurte prin aplicarea repetata de fertilizanti foliari cu fosfor concomitent cu tratamentele cu produse pentru protectia plantelor, acolo unde este cazul, iar in acest context recomandam:
– FoliMAX® Orange (15-45-10+ME);
– FoliMAX® Blue (20-20-20+ME);
– FoliMAX® PK (0-30-20), acesta avand si un efect secundar in reducerea presiunii atacului unor patogeni.
POTASIUL
Deficienta de potasiu se intalneste de obicei pe solurile acide sau pe cele cu textura usoara, nisipoasa si pe solurile umede. Simptomele apar la inceput pe frunzele batrane, avand loc ingalbenirea marginilor si a zonelor internervurale, urmate de brunificarea si necrozarea acestora. In zilele calduroase, are loc adesea ofilirea frunzelor plantelor, acolo unde potasiul este deficient. Cresterea plantelor este incetinita, iar tulpinile vor avea internodiile scurte si diametrul mic. Poate avea loc adesea caderea prematura a plantelor (cambium mult redus) si micsorarea numarului de silicve, plantele fiind sensibile la stresul biotic si abiotic (boli/daunatori, seceta si inghet). Deficienta de potasiu se poate confunda cu deficienta de fosfor, uneori frunzele devenind albastre-verzui inchis, ca si in cazul carentei de fosfor, dar in schimb limbul este ondulat si aplecat.
Referitor la fertilizarea cu potasiu, este necesara administrarea potasiului inca din toamna, acest element fiind important pentru cresterea rezistentei plantelor la temperaturile scazute din timpul iernii, alaturi de fosfor, element responsabil pentru formarea unui sistem radicular bine dezvoltat. Potasiul mareste rezistenta plantelor la boli, daunatori si conditiile climatice nefavorabile.
Plantele de rapita vor fi protejate impotriva fenomenului de descaltare din ferestrele iernii si vor putea explora cat mai eficient rezervele de apa si de nutrienti din sol, inca din toamna. In cazul in care potasiul nu a fost aplicat inainte de semnat sau odata cu semanatul folosind ingrasaminte microgranulate FertiGROW Starter NP Micromix sau FertiGrow Starter B&Zn, se va interveni pana la intrarea in iarna cu o stropire foliara cu fertilizanti foliari continand potasiu si pe cat posibil si cu continut de sulf si de microelemente, folosind produsele:
– FoliMAX Oleo FoliMAX® Oleo (12-04-24+2,0% MgO+36.5% SO3+ME);
– FoliMAX® Rose (08-17-41+ME);
– FoliMAX® PK (0-30-20), acesta avand si un efect secundar in reducerea presiunii atacului unor patogeni.
Importanta fertilizarii starter cu fertilizanti microgranulati, odata cu semanatul
Rolul fertilizarii starter este acela de a asigura aplicarea mai precisa si in doze mai mici a nutrientilor necesari la rasarirea culturilor acestia trebuind sa provina din forme usor solubile, astfel ca plantele sa primeasca elementele nutritive mai rapid si sa fie capabile de un start cat mai bun, cu un consum minim de energie. Rezultate foarte bune s-au obtinut prin aplicarea odata cu semanatul a fertilizantilor starter microgranulati FertiGrow Starter B&Zn si FertiGROW Starter NP Micromix, care pe langa NPK respectiv N, P mai contin si magneziu, sulf, bor si zinc.
Fertilizarea de precizie cu fertilizanti starter microgranulati nu inlocuieste fertilizarea de baza, astfel cantitatea de nutrienti continuta de fertilizantii microgranulati aplicati va reduce proportional cantitatea totala de nutrienti din planul de fertilizare al culturii de rapita.
FertiGrow Starter asigura o distributie de peste 20 de ori mai buna a substantelor nutritive in solul din zona de rasarire a plantelor, comparativ cu distributia acestor nutrienti prin aplicarea ingrasamintelor granulate clasice. Astfel, daca 5 grame de FertiGrow Starter contin in jur de 4000 de microgranule in aceeasi cantitate de ingrasaminte clasice granulate se gasesc in jur de 200 de granule! Fosforul, din formula fertilizantilor migrogranulati FertiGrow Starter element cu rol principal de starter, are un coeficient de utilizare ce se apropie de 100%, in comparatie cu fosforul din ingrasamintele clasice cu fosfor MAP (monoamoniu fosfat) si DAP (diamoniu fosfat) la care coeficientul de utilizare are o valoare medie in jur de 30%. FertiGrow Starter B&Zn este singura formula de pe piata cu NPK in raport 1:3:1 + B 1%+ Zn1% (11-32-11 + 3,4% SO3 +1%B+1%Zn).
Azotul, fosforul si potasiul continut de FertiGrow Starter B&Zn provin din materii prime de calitate ridicata si cu o solubilitate foarte mare, ceea ce face ca aceste produse sa aiba un coeficient maxim de utilizare de catre plantele de cultura. Prezenta celor trei elemente nutritive principale intr-un raport ce se pliaza pe necesitatile rapitei la rasarire, impreuna cu continutul de microelemente importante, in special Bor si Zinc, face din FertiGrow Starter solutia optima pentru fermierii ce doresc sa obtina productii mari sau apropiate de potentialul maxim al hibridului cultivat. FertiGrow Starter NP Micromix, pe langa azotul in forme usor asimilabile contine si fosfor ce provin din surse de inalta calitate, cu o solubilitate foarte ridicata, astfel ca din cele 40% (procente) de fosfor, 37,5% este fosfor solubil in apa, deci fosfor disponibil imediat pentru plantele in curs de rasarire.
Granulatia produselor FertiGrow Starter este foarte uniforma, peste 95 % dintre microgranule au dimensiuni cuprinse in intervalul 0,5-1,2 mm. FertiGrow Starter are un coeficient de utilizare foarte ridicat, astfel ca efectul Starter este obtinut prin aplicarea unor cantitati mici, dar precise de fertilizant, cu costuri de transport si de aplicare foarte reduse, ceea in final duce la cresterea profitului la cultura de rapita si la protejarea mediului inconjurator.
SULFUL
Rapita are nevoie de aproximativ 16 kg de sulf pentru a produce o tona de seminte plus resturile vegetale aferente, sulful ocupand dupa potasiu si fosfor al treilea loc intr-o ierarhie a elementelor nutritive necesare acestei culturi. Pentru realizarea unei productii de seminte de 3.000-4.000 kg/ha plantele de rapita consuma aproximativ 40 kg S. Dupa unii specialisti, in cazul manifestarii carentei de S, pierderile de recolta pot ajunge in cazul culturii de rapita pana la 1.000-2.000 kg/ha. Cele mai utilizate ingrasaminte ce furnizeaza cantitati insemnate de Sulf pentru rapita aplicate la fertilizarea de baza sunt: superfosfatul si sulfatul de amoniu. Dintre acestea cea mai buna varianta pentru acoperirea nevoilor de sulf este considerata folosirea superfosfatului, care se aplica integral inainte sau la pregatirea patului germinativ. Sulfatul de amoniu nu poate fi aplicat integral inainte de semanat, ci doar fractionat, iar daca se aplica primavara devreme acesta nu trebuie imprastiat in cultura atunci cand plantele sunt umede sau inghetate. Doza optima de sulf (S) pentru rapita este de 20-30 kg/ha, raportul dintre sulf si azot trebuie sa fie de 1/7, doza optima la rapita fiind semnificativ mai mare decat la cereale, unde aceasta ar trebui sa fie de 10-20 kg S/ha.
Daca se observa simptomele carentei de sulf in vegetatie (pete sau decolorari intre nervuri), aceasta poate fi corectata prin stropiri foliare cu fertilizanti ce contin procente insemnate de sulf, si eventual magneziu si bor. Printre produsele recomandate in astfel de situatii, enumeram:
-FoliMAx Oleo (12-04-24+2,0% MgO+36.5% SO3+ME) si
-FoliMAX® CerealsMIX (9,0% N; 2,0% MgO; 3,0% B; 3,0% Cu; 4,0% Mn; 3,0% Zn; 43,0% SO3;
0,04% Mo);
-FoliMAX BorON Plus (7,3% N; 2,4% P2O5; 8,0% MgO; 16,5% SO3; 7,65% B; 1,5% Mn; 0,04% Mo; 0,1% Zn).
Fertilizarea cu sulf trebuie abordata cu precautie, deoarece dozele mari de sulf duc la cresterea procentului de glucozinolati din semintele de rapita!
MAGNEZIUL
Simptomele deficientei de magneziu apar la inceput pe frunzele batrane si apoi la cele tinere. Se observa in astfel de cazuri aparitia de cloroze intre nervuri, tesutul ramanand verde doar pe nervuri si in jurul acestora. Clorozarea avanseaza dinspre varful si marginile limbului, impreuna cu nervura principala, spre baza frunzei. In cazul carentei severe de magneziu, zonele clorozate devin rosiatice-maronii sau chiar violete, dupa care se necrozeaza. Adeseori se pot intalni in aceeasi sola zone cu plante la care se manifesta deficienta amestecate cu zone unde plantele se dezvolta normal. Perioadele ploioase de lunga durata, pot spala magneziul din sol, ceea ce poate conduce la carenta acestui element. Excesul de potasiu si deficitul de azot pot determina dezechilibrul de magneziu din sol, la fel si pH-ul mic si cantitatea mica de humus a solului. In cazul aparitiei deficientelor de magneziu se recomanda aplicarea la sol a amendamentelor pe baza de produse cu continut de magneziu, precum si stropiri cu ingrasaminte foliare cu continut de magneziu.
Printre produsele recomandate se numara:
– FoliMAX® MAG 500 SC (34,0% MgO);
– FoliMAX® PROTEUS SC (N total 4,9%; 8,0% MgO; 4,9% Bor; 10,0% Zn);
– FoliMAX® MAGICAL (7,8 N-NO3 + 4%MgO + 10%CaO);
– FoliMAX® MagneziuS (7,0% MgO; 14,0% SO3);
– FoliMAX® Oleo (12-04-24+2,0% MgO+36.5% SO3+ME) ;
– FoliMAX® BorON Plus (7,3% N; 2,4% P2O5; 8,0% MgO; 16,5% SO3; 7,65% B; 1,5% Mn; 0,04% Mo; 0,1% Zn).
CALCIUL
Deficienta de calciu se manifesta prin aparitia de tulpini moi, iar inflorescentele sunt aplecate, colenchimul fiind slab dezvoltat. Pe frunzele tinere apar puncte clorotice si necrotice. In cazul manifestarii deficientei de calciu, se recomanda aplicarea ingrasamintelor cu continut de calciu, totodata, imbunatatindu-se structura/textura solului si pH-ul acestuia, rezultate foarte bune obtinandu-se si prin stropirea foliara cu fertilizanti foliari pe baza de calciu. Printre produsele recomandate, amintim:
– FoliMAX® Calcium 350 SC (35,0% CaO);
– FoliMAX® ENERGY MIX (6,0% B; 3,5% Mn; 1,0% Zn; 12,3% CaO);
– FoliMAX® MAGICAL (7,8 N-NO3 + 4%MgO + 10%CaO);
– FoliMAX® Calcium Plus (9%N + 2%MgO + 13%CaO + ME);
– FoliMAX® Super Ca (14-08-24+1,0% MgO+6,0% CaO+ME).
MICROELEMENTELE
Absorbtia micronutrientilor poate fi afectata de urmatorii factori:
In general, absorbtia microelementelor poate fi afectata in principal de urmatorii factori:
– vremea; tipul de sol, starea si pH-ul acesteia; planta cultivata.
Retineti! Nivelul ridicat al precipitatiilor si vremea racoroasa determina spalarea elementelor principale in straturile mai profunde ale solului si, de asemenea, migrarea microelementelor din stratul superficial in pofunzimea profilului de sol. Si asta pentru ca, multe substante nutritive pot fi levigate dincolo de zona de inradacinare a plantelor, ducand la cresterea riscului aparitiei deficientelor de nutritie a plantelor. Prin urmare, in perioadele si in zonele cu precipitatii ridicate si/ sau solurile usoare, nisipoase, riscul aparitiei deficientelor de micronutrienti este foarte mare, cum de altfel, seceta prelungita poate provoca deficiente de nutritie cauzate de reducerea absorbtiei nutrientilor prin radacini.
BORUL
Carenta de Bor apare de obicei pe solurile acide. Simptomele survin mai intai la frunzele tinere, acestea capatand o paloare verzuie, rosiatica pe limb, iar intre nervuri apar pete pestrite, galbene. Plantele au aspect de tufa, cu tulpini subtiri si internodii scurte, deseori goale, ce prezinta leziuni ondulate, necrotice, cauzate de dereglarile de crestere. La nivelul inflorescentelor, gradul de fertilitate este evident scazut, din cauza caderii florilor si a bobocilor florali, astfel ca silicvele vor fi in numar redus si vor avea un numar mic de seminte. Solurile usoare, nisipoase sau cele alcaline, turboase si calcaroase, pot determina aparitia carentei de Bor, mai ales in perioadele ploioase, urmate de perioadele cu seceta. Pe terenurile unde s-a constatat deficienta de bor se vor administra ingrasaminte ce contin bor, acestea contribuind la dezvoltarea sistemului radicular al plantelor. In cazul manifestarii deficientei de Bor in cultura, aceasta poate fi contracarata rapid si cu succes, si prin aplicarea de stropiri foliare cu fertilizanti ce contin Bor, printre care recomandam urmatoarele produse:
– FoliMAX® Bor 21 FS (cel mai concentrat fertilizant cu bor cu solubilizare rapida FS -21,0% Bor;
– FoliMAX® BorOn Plus (7,3% N; 2,4% P2O5; 8,0% MgO; 16,5% SO3; 7,65% B; 1,5% Mn; 0,04% Mo; 0,1% Zn),
– FoliMAX® BorOn 150 (ingrasamant lichid cu Bor 150 g/litru);
– FoliMAX® BorOn MIX (6,0% N; 9,0% SO3; 8,0% B; 1,0% Mn; 5,0% MgO; 0,04% Mo; 0,1% Zn).
MANGANUL
Simptomele carentei de mangan apar mai ales in perioadele cu umiditate excesiva. Terenurile humificate, solurile turboase, cele acide, cele pe care s-au aplicat in exces amendamente cu calcar, cele usoare si permeabile, cu pH peste 6,5 pana la alcalin, pot favoriza aparitia carentei de mangan. Primele simptome se pot observa la nivelul frunzelor tinere, atat intre nervuri cat si pe intregul limb al frunzelor observandu-se puncte clorozate ce se vor necroza ulterior. Se manifesta prin piticirea plantelor, acestea avand aspect de tufa si internodii scurte. Dimensiunea frunzelor este redusa foarte mult si uneori pot aparea cloroze ale acestora. Inflorirea va fi intarziata avand loc o dezvoltare deficitara a silicvelor insotita de intarzierea coacerii si evident a recoltarii. Simptomele deficientei de mangan se pot confunda cu cele ale deficientei de sulf, cu deosebirea ca, in cazul deficientei de mangan cloroza apare pe intregul limb si nu incepe de la margini ca in cazul carentei de sulf.
De asemenea, deficienta de mangan se poate confunda cu deficienta de magneziu sau de fier, dar simptomele apar intotdeauna la frunzele tinere. In cazul carentei de fier, nervurile raman foarte clar delimitate, tesutul din jurul acestora fiind total clorozat. Culturile de rapita semanate pe soluri usoare sau slab alcaline, unde se constata aparitia deficientei de mangan, se pot fertiliza foliar cu ingrasaminte speciale ce contin mangan, printre care recomandam urmatoarele produse:
– FoliMAX® Mn EDTA (13,0% Mn chelat cu EDTA);
– FoliMAX® Mn 500 SC (27,4% Mn);
– FoliMAX® BorOn Plus (7,3% N; 2,4% P2O5; 8,0% MgO; 16,5% SO3; 7,65% B; 1,5% Mn; 0,04% Mo; 0,1% Zn);
– FoliMAX® BorOn MIX (6,0% N; 9,0% SO3; 8,0% B; 1,0% Mn; 5,0% MgO; 0,04% Mo; 0,1% Zn);
– FoliMAX® Mn 32 (32,2% MnSO4).
ZINCUL
Carenta de zinc se intalneste in special pe solurile foarte acide sau pe solurile alcaline, cat si in cazul solurilor cu continut de humus foarte ridicat sau foarte calcaroase, dar si acolo unde s-a aplicat o cantitate prea mare de gunoi de grajd. In cazul aparitiei deficientei de zinc se vor administra tratamente foliare cu fertilizanti cu continut ridicat de zinc, printre care recomandam:
-FoliMAX® Zn EDTA (15,0% Zn chelat cu EDTA);
-FoliMAX® Zn 700 SC (40,0% Zn);
-FoliMAX® PROTEUS SC (N total 4,9%; 8,0% MgO; 4,9% Bor; 10,0% Zn);
-FoliMAX® MAIZE SC (5,0% Cu; 12,0% Mn; 18,0% Zn);
-FoliMAX® Zn 27 (27,2% ZnSO4).
MOLIBDENUL
Carenta de molibden la rapita se intalneste in special pe solurile usoare si acide aceasta fiind agravata de vremea racoroasa si umeda.
Referitor la recomandarile de fertilizare, in caz de deficienta de molibden se recomanda tratamente foliare cu fertilizanti cu continut ridicat in aceste microelemente, in astfel de situatii fiind necesara aplicarea produsului FoliMAX Molibden 8,8%.
Material realizat de dr. ing. Cristian URZICA, Fertinova SRL
