Multi viticultori se confrunta in plantatiile de vie cu boala numita putregaiul alb Coniella diplodiella (sin. Charrinia diplodiella). Este important sa aveti in vedere aceasta boala si sa interveniti la momentul oportun.
Despre Charrinia diplodiella
Ciuperca Coniella diplodiella (sin. Charrinia diplodiella) a fost semnalata pentru prima data in Italia, in 1878, fiind regasita mai apoi si in Franta, Elvetia, Spania, Moldova. In Romania, putregaiul alb a fost semnalat, pentru prima data, in anul 1912. Putregaiul alb afecteaza foarte multe vii din zona Moldovei, Munteniei, Transilvaniei si Banatului.
Cum se manifesta putregaiul alb?
Ciuperca Coniella diplodiella, ce produce boala numita drept putregaiul alb al strugurilor, ierneza in sol si ajunge pe boabele de struguri prin improscarea cu ajutorul picaturilor de ploaie a particulelor de sol, care contin sporii ciupercii. Este bine de stiut ca ciuperca nu poate patrunde in tesuturile vitei decat prin tesuturi ranite, fie de grindina, fie de boli precum fainarea sau intepaturi facute de anumiti daunatori. Retineti! Sporii germineaza in decurs de cateva ore in sucul boabelor sau picaturilor de ploaie, imbogatite cu exsudatul tesutului, la temperatura de 15-28 de grade Celsius. Continutul in zahar al boabelor are o importanta majora. Gradul de atac pe struguri creste pe masura acumularii de zahar al boabelor, pana la limita de 2-3%, dupa care infectiile si aparitia fructificatiilor scade brusc, iar la un continut de zahar in boabe de 7-8%, infectiile se fac foarte greu si fructificatiile nu se mai formeaza.
Cum actionati pentru a combate putregaiul?
Dupa cum se stie, putregaiul alb ataca in special ciorchinii si boabele, mai rar lastarii si frunzele. La inceput sunt atacati ciorchinii, care se manifesta prin pete brune sau vinetii, care se acopera cu numeroase “brobonele” mici, sferice, albicios-cenusii, iar mai tarziu se brunifica. Boala debuteaza in iulie-august, cand continutul in zahar depaseste 0,5%. Cum arata boabele atacate de putregai? La inceput boabele capata o culoare verde-cenusie, se zbarcesc si devin verzi-vinetii. Se intampla ca simptomele sa apara si pe lasatri, observandu-se pete alungite, brune sau negricioase.
Referitor la masurile de combatere, protectia vitei de vie impotriva acestei boli impune mai multe actiuni, printre care enumeram: distrugerea ciorchinilor sau a altor organe bolnave care vor fi ingropate foarte adanc sau arse. Ca si protectie chimica, inainte de a intra in parga, se vor aplica tratamente cu produse cuprice. Tratamentele fitosanitare se repeta la aparitia fructificatiilor ciupercii sau dupa o ploaie cu grindina.
