Pana nu demult, se considera caci daca porumbul a trecut cu bine de luna mai, nu mai sunt mari amenintari pentru aceasta cultura. Vorba aceea, „Ploua in Mai, se face malai…” La inceput de drum, porumbul a trecut de multe „hopuri” cum ar fi atacul insectelor daunatoare (ratisoara porumbului, viermii sarma, buha semanaturilor), imburuienarea sau seceta. Nici perioadele cu temperaturi scazute, care pot surveni dupa rasarirea porumbului nu sunt de neglijat. In anumiti ani, porumbul putea sa fie atacat de sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilallis), in special in zonele de favorabilitate ale acestui daunator cum ar fi vestul si centrul tarii, luncile principalelor rauri) dar si in zonele din sudul sau sud-estul tarii, mai ales in solele irigate. In ultimul deceniu, sfredelitorul porumbului a ajuns sa fie o amenintare constanta in toata tara, atat in zonele, considerate foarte favorabile cat si in zonele mai putin favorabile.
Din punct de vedere cantitativ pierderile provocate de atacul larvelor sfredelitorului la tulpinile de porumb nu sunt foarte ridicate, in medie, de cateva sute de kilograme de porumb la hectar. Pericolul este altul si anume ca in urma atacului, porumbul se poate infecta cu ciuperci patogene din genul Fusarium sau ciuperci din genul Aspergillus. Ciupercile vin la „pachet” si cu micotoxinele. Acestea sunt foarte periculoase atat pentru animale cat si pentru oameni. Studii recente au scos in evidenta faptul ca aflatoxinele, produse de catre ciupercile din genul Aspergillus pot fi cacerigene. Prin urmare trebuie sa tinem departe sfredelitorul porumbului de culturi, ca sa nu ne trezim si cu atacul bolilor produse de ciuperci. Dupa cum bine stiti exista reglementari bine puse la punct cu limitele maxime admise de micotoxine din recolta de porumb. Daca acestea sunt depasite, fermierii nu isi mai pot valorifica recolta de porumb, ceea ce in actualele conditii socio-economice poate insemna paguba curata.
De ce a crescut populatia sfredelitorului porumbului? In primul rand datorita iernilor mai calde decat in mod normal. Gerurile copilariei noastre sunt mai mult in povestile pentru cei mici. Cu cat temperaturile din sezonul hivernal sunt mai ridicate decat in mod normal, cu atat sansele ca mai multe larve sa supravietuiasca iernii sunt mai mari. In mod normal, larvele ierneaza in resturile vegetale ale culturii porumbului. Ei bine, fara sa isi dea seama, multi fermieri ajuta larvele sa treaca de sezonul rece. Cum se poate intampla acest lucru ? Simplu, prin lasarea cocenilor de porumb, netocati. In sola cu porumb se va semana grau sau chiar mazare, dar cocenii netocati, ramasi pe camp sunt de fapt casute pentru larvele sfredelitorului. Parctic, noi, fara sa vrem, oferim larvelor acestui daunator un adapost pentru sezonul rece. Care nu mai este asa de rece.
Prin urmare, exista sansa ca in primavara sa fie cu un numar de larve hibernante, mult mai mare decat in deceniile trecute, ceea ce inseamna ca vom avea mai multi fluturi in lanul de porumb la inceputul verii. Iar populatie mai mare de fluturi inseamna si un numar mai mare de oua depuse pe frunzele de porumb. Totul se traduce prin presiune mare de infestare. Acum poate va intrebati de ce fermierii nu mai toaca resturile vegetale de la cultura porumbului. Cel mai probabil din ratiuni financiare. Pe termen scurt, poate sa fie o economie de bani, dar, pe termen lung, poate duce la cresterea presiunii de infestare si posibile pagube.
Sfredelitorul porumbului mai are nevoie de ceva in perioada depunerii oualelor pe frunzele de porumb si a eclozarii larvelor, pana cand acestea patrund in tulpina. De temperaturi nu foarte ridicate si de o umiditate mai ridicata. Ei bine, ca un facut, cam in 8 ani din ultimii 10, vremea din perioada in care apareau larvele noii generatii, era foarte favorabila sfredelitorului. Daca in aceasta perioada, vremea este calda si uscata, mortalitatea in randul larvelor este mai ridicata si vor intra mai putine in tulpinile de porumb. In schimb, daca vremea de afara ajuta larvele, atunci sansele ca mai multe dintre acestea sa patrunda in tulpinile de porumb sunt mai mari.
Prin urmare, ce pot face fermierii ca sa isi protejeze cultura porumbului de efectivele din ce in ce mai numeroase ale sfredelitorului porumbului ? Pe termen scurt sa monitorizeze lanurile de porumb, sa amplaseze capcane, si sa efectueze un tratament de combatere la 5-7 zile de la aparitia fluturilor in capcane, cu mentiunea ca in aceasta faza de dezvoltare a porumbului este nevoie de o masina de tratat cu garda inalta. Iar acest echipament nu este unul ieftin, nu si-l permit toti fermierii.
De asemenea sortimentul de insecticide cu care pot sa trateze porumbul pentru combaterea larvelor sfredelitorului porumbului, inainte ca acestea sa patrunda in tulpina, este din ce in ce mai limitat, ca urmare a politicilor de mediu, din ce in ce mai restrictive. Exista si variante de combatere biologica, cum ar fi lansarea de paraziti oofagi in lanul de porumb, in momentul aparitiei larvlelor sfredelitorului, dar metoda este inca prohibitiva din cauza pretului. La noi in tara, in ultimele decenii s-au facut cercetari privind combaterea biologica a acestui daunator cu paraziti oofagi din genul Trichogramma. Rezultatele au fost foarte bune, dar metoda de combatere biologica este mult mai scumpa decat metoda clasica iar fermierii nu au adoptat-o pe scara larga. Practic se fac doua lansari in camp, cu 100000 viespi parazite/ha, intervalul dintre tratamente fiind de 7 zile. Recent, bulgarii au folosit dronele pentru lansarea in camp a parazitilor oofagi, dar, chiar si asa, costul acestei metode este unul prohibitiv. Asta in conditiile in care fermierii se confrunta in acest an cu scaderi ale pretului de valorificare ale recoltei de porumb.
Ce ar putea face fermierii, pe termen mediu si lung ? In primul rand ar trebui sa toace resturile
vegetale de la cultura porumbului. In zonele in care s-au semnalat atacuri ridicate ale sfredelitorului porumbului, nu ar trebui sa vedem pe camp coceni de porumb, inainte de venirea iernii. Chiar daca fermierii vor trebui sa scoata mai multi bani din buzunar pentru tocarea resturilor, ar putea fi o investitie pentru viitor. Chiar daca vremurile sunt, asa cum sunt, trebuie sa ne gandim si in viitor (5-10 ani). Dupa cum vedeti, in acest articol nu am mai zis nimic de evitarea monoculturii porumbului. Fermierii profesionisti stiu ca monocultura de porumb favorizeaza dezvoltarea insectelor daunatoare, inclusiv sfredelitorul……..Insectele daunatoare sunt indiferente la notiunile economice de profit sau pierdere. La ele totul este mult mai simplu, cum ar fi absenta sau existenta hranei.
Pe care, fara sa vrem, i-o asiguram noi….
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
