In ultimii ani, pomicultorii din diferite regiuni ale tarii reclama un atac deosebit de periculos in livezile nou infiintate. Este vorba de sfredelitorul ramurilor (Zeuzera pyrina, Linnaeus, 1761) daunator semnalat inca din anii ‘60 ca „sporadic raspandit in toata tara”.
Pericolul este cu atat mai mare cu cat sunt atacati pomii tineri, chiar pe tulpina.
Descriere
Specia Zeuzera pyrina face parte din ordinul Lepidoptera, familia Cossidae. Fluturele este alb, cu aripile anterioare prevazute cu pete mici, negru-albastrui, cu nuante mai deschise la aripile posterioare (Fig. 1). Masculii au anvergura de 35-40 mm, iar femelele de 50-60 mm. Capul, toracele si abdomenul sunt negre, acoperite cu peri albi. Ouale, ovale, au aproximativ 1 mm lungime si sunt de culoare galbena-roscata. Larvele, galbui, cu pete negre, ating lungimea de 60 mm (Fig. 2). Au capul, placile toracice si ultimele segmente abdominale negre. Crisalidele, brun-roscate, au 35-45 mm lungime.
Biologie
In conditiile climatice din tara noastra, sfredelitorul ramurilor are o generatie la 2 ani. Fluturii apar esalonat, incepand din iunie pana la inceputul lui august. Dupa 4 – 6 zile de la aparitie are loc imperecherea si depunerea oualor. O femela depune pana la 1000 oua – in grupe mari pe lastari, petiolul frunzelor sau in crapaturile scoartei. Dupa 8 – 10 zile, apar larvele, care isi tes un cuib din fire de matase. Larvele iesite din cuib se deplaseaza catre ramuri, in care patrund si sapa galerii. Lastarii atacati se vestejesc si se usuca, iar omizile trec in ramuri subtiri unde sapa alte galerii, de 30-50 cm. Catre toamna, coboara spre baza ramurilor, in apropierea orificiului de intrare si se izoleaza printr-un dop de rumegus. In primavara, isi reiau activitatea in aceleasi galerii, evacuand excrementele printr-un orificiu (Fig. 3). Uneori, omizile ies si patrund in alte ramuri. Larvele se hranesc tot timpul (vara si toamna) cu scoarta si lemn, apoi se retrag in galerii pentru a ierna a doua oara. In primavara anului al 3-lea, dupa o perioada de hranire de 5-6 saptamani, se transforma in crisalide, in apropierea orificiului de iesire. Dupa 2-3 saptamani, cat dureaza stadiul de crisalida, apar fluturii, in luna iunie.
Mod de atac
Desi daunatorul este cunoscut ca „sfredelitorul ramurilor” si se intalnea mai ales in livezile mature, semnalarile din ultimii ani s-au inregistrat in livezi tinere, chiar din primul an de la plantare. Sunt citate 150 specii (arbori fructiferi si forestieri) ca plante gazda pentru acest daunator. Totusi, cel mai des intalnit este pe speciile cu lemn moale (mar, par, cires, tei, frasin, etc.). Larva patrunde pana la maduva, apoi sapa galerii de-a lungul ramurii. Ramurile atacate se usuca. La orificiul de iesire din galerie se observa excremente umede, roscate. In livezile tinere, in care larvele au patruns in tulpina, se observa la baza acesteia, pe sol, gramezi roscate de excremente si rumegus, ceea ce constituie un mijloc rapid de depistare a atacului.
Combatere
In livezile batrane, unde daunatorul a patruns in ramuri, acestea pot fi indepartate si distruse. Tratamentele cu produse pentru protectia plantelor cu greu pot fi eficiente. In cazuri speciale, se pot injecta insecticide in galeriile sapate de larve ori se aplica tratamente cu efect adulticid/ovicid, la avertizare, momentul optim fiind greu de stabilit. Un rol important in diminuarea populatilor acestui daunator il joaca pasarile (ciocanitorile), care sparg scoarta si consuma larvele.In tari precum Franta, Italia si Spania, unde daunatorul produce pagube insemnate in livezi, se folosesc feromoni specifici, atat ca mijloc de monitorizare a atacului, cat si pentru combaterea efectiva prin metoda capturarii in masa sau a dezorientarii masculilor (Fig. 4).
Andrei Chiriloaie-Palade
