In aceasta primavara, atat in luna martie cat si in prima parte a lunii aprilie, fermierii au vazut cum le dispare cultura de grau semanata in toamna anului trecut sau cea de orz. Atacul se prezenta sub forma unor vetre, cu conturul neregulat, plantele atacate fiind distruse. Multi fermieri mai tineri nu stiau despre ce este vorba, dar cei cu state vechi in meserie si-au dat seama imediat. Cerealele de toamna au fost distruse in urma atacului larvelor gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides).
La o privire mai atenta, la „firul ierbii”, se puteau oberva plantele uscate, ca un ghemotoc de calti. Acolo unde inca nu se observa „ghemul”, plantele aveau frunzulitele trase in pamant. Cu ajutorul unei sapaligi se pot vedea galeriile facute de larve, dar si acestea din urma, daca umiditatea solului, pe primii 20 de centimetri adancime, este optima sau mai ridicata decat in mod normal. Problema nu este ca avem larve ci numarul acestora. Putem avea pagube de productie si la o larva pe metru patrat, dar in literatura de specialitate autohtona sunt prezentate situatii cand s-au inregistrat peste sapte sute de larve pe metru patrat, in urma cu sase decenii! Datorita cercetarilor intreprinse la ICCPT Fundulea (actualul INCDA Fundulea), de catre Paulian, seful laboratorului de Protectia Plantelor si a intregului colectiv, precum si a colaborarii dintre institut si combinatul de la Borzesti, s-a sintetizat produsul FB7, un insecto-funcicid folosit pentru tratamentul semintelor de grau sau orz inainte de semanat. Substantele active erau lindan (pentru combaterea daunatorilor de sol, inclusiv larvele gandacului ghebos) si clorura etil-mercurica (pentru combaterea bolilor cu transmitere prin samanta, cum ar fi malura). A fost o adevarata revolutie in domeniul protectiei cerealelor de toamna. De la o epoca a incertitudinilor, cand in unii ani, datorita atacului foarte mare al larvelor gandacului ghebos, culturile erau compromise inca din primele faze de vegetatie, o data cu generalizarea tratamentului semintelor cu FB7, cultura reusea din prima. Ulterior FB7 a fost inlocuit cu alte insectofungicide mai putin toxice, iar in final au fost introduse neonicotinoidele in componenta insectofungicidelor de generatie mai noua sau insecticidelor folosite pentru tratamentul semintei. O data cu generalizarea tratamentului semintelor fermierii au uitat de Zabrus tenebrioides, il mai stiau doar din cartile de entomologie, „antice si de demult”.
Se considera ca aceasta specie daunatoare pentru cerealele de toamna, a devenit doar element faunistic, prezent in Natura, cu populatii foarte reduse, care nu pot sa puna probleme fermierilor. Numai ca pretul insectofungicidelor a crescut mult in ultimele doua decenii, la fel ca a celorlalte inputuri, pretul de valorificare al cerealelor a ramas cam pe loc, toamnele au devenit din ce in ce mai secetoase si mai calduroase, conditii nefavorabile pentru larvele gandacului ghebos, drept consecinta, in ultimul deceniu, multi fermieri nu au mai tratat semintele de grau sau orz cu un insecto-fungicid, ci doar cu un fungicid (de obicei substanta activa tebuconazol). Socoteala de acasa nu prea s-a potrivit cu cea din targ si incet, dar sigur, populatiile gandacului ghebos au inceput iar sa creasca, iar efectele nu au intarziat sa apara. Intr-adevar majoritatea toamnelor, mai ales in jumatatea sudica a Romaniei, sunt uscate si calduroase, dar atacul larvelor gandacului ghebos poate sa aiba loc si iarna, daca umiditatea solului este optima, nu este zapada si temperatura este mai mare de 3 grade Celsius. De asemenea, atacul poate avea loc in primavara, asa cum s-a intamplat in acest an.
In toamna acestui an, nu s-a mai dat derogare pentru tratamentul semintelor cerealelor de toamna cu substante active din clasa neonicotinoidelor. Au ramas omologate doar insecticide de contact, care protejeaza semintele de atacul daunatorilor de sol, cum ar fi viermii sarma, dar nu protejeaza plantele, aflate in primele faze de vegetatie de atacul acestora. Larvele gandacului ghebos nu ataca semintele de grau sau radacinile, acestea consuma doar frunzele. Ori lipsa unui insecticid sistemic, pentru tratamentul semintelor, in vederea protejarii culturii, de atacul acestor daunatori poate sa insemne un mare minus pentru fermieri, daca si conditiile climatice sunt favorabile.
Sa vedem ce s-a intamplat in aceasta vara. In a doua parte a lunii iunie, in lanurile de grau fermierii au vazut foarte multi adulti de Zabrus tenebrioides. In timpul zilei acestia erau foarte activi, consumand boabele de grau aflate in stadiul de maturitate in lapte-ceara. Adultii produc pagube economice reduse culturilor, comparativ cu larvele, dar sunt periculosi fiindca pun bazele noii generatii in toamna. In luna iulie acestia se retrag in crapaturile solului si intra in diapauza estivala.
Este un mod de a se proteja de temperaturile ridicate din timpul verii. Toamna, in luna septembrie, adultii ies din diapauza estivala, se hranesc cu boabele de grau de pe sol, ramase dupa recoltat si se imperecheaza, depunand ouale in sol. Larvele noii generatii apar, de regula, in octombrie iar daca solul are umiditate optima sunt active si se pot hrani cu plantele de grau, aflate in primele faze de dezvoltare. Daca avem o toamna secetoasa, adultii pot iesi mai tarziu din diapauza estivala. Asta nu inseamna ca am scapat de larve, acestea pot sa produca pagube si iarna, daca nu este zapada iar temperaturile sunt mai ridicate decat cele normale pentru acea perioada sau in primavara in luna martie, chiar aprilie. Cum in ultimii ani nu prea am mai avut ierni de poveste! Daca nu avem zapada, dar umiditatea solului este ridicata sau optima, iar temperaturile sunt mai ridicate decat in mod normal, larvele speciei Zabrus tenebrioides pot sa fie active si se pot hrani. Asta inseamna ca pagubele se pot produce si in luna decembrie sau februarie, daca nu avem iarna clasica. Si uite asa, aceasta specie daunatoare, de care credeam ca am scapat definitiv, a revenit in actualitate si ne scoate….peri albi. Mijloacele de protectie a plantelor sunt din ce in ce mai limitate, atat cele curative dar si cele prevenitve. Sa va mai dau un exemplu. Samulastra de grau sau miristea imburuienata favorizeaza adultii acestei specii, mai ales in perioada in care se afla in diapauza estivala. Una dintre cerintele GAEC este de a lasa terenul acoperit, dupa recoltarea cerealelor, pana toamna. Din punct de vedere al protectiei solului este o masura buna, dar din punct de vedere al protectiei plantelor nu este buna, deoarece favorizeaza si daunatorul. Ce ar fi de facut? Singura metoda preventiva, aflata la indemana fermierilor ar fi rotatia culturilor. Ideal ar fi ca graul sau orzul de toamna sa nu revina pe aceeasi suprafata decat dupa 3-4 ani. In practica de zi cu zi, aceasta masura a devenit un fel de „Fata Morgana”. Voi mai aduce in discutie acest subiect, in urmatoarele articole. Din pacate gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides) a revenit in actualitate. Cine are de pierdut? In primul rand fermierii, apoi noi toti!
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
Titlu poze:
Foto 1-Larva gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides);
Foto 2 si 3-Atacul larvelor gandacului ghebos, sub forma de vetre, vazut din drona;
Foto 4- Atacul larvelor gandacului ghebos, sub forma de vetre, vazut de la niveul solului;
Foto 5-Sola de grau fara atac;
Foto 6 si 7-Adultii gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides) pe spicele de grau, la finalul lui iunie;
Foto 8-Adultii speciei Z. tenebrioides intra in diapauza estivala, de obicei in crapaturile solului;
Foot 9-Samulatra de grau si buruienile din miristea de grau, favorizeaza adultii speciei Z. tenebrioides, aflati in diapauza estivala.
