Cum sa ne ferim culturile de omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera)?

Publicat de

Cum sa ne ferim culturile de omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera)?

Autor: dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Parca in fiecare an vremea da mari batai de cap fermierilor. Daca, in multe zone ale tarii, precipitatiile cazute in cele trei luni de iarna si prima luna a primaverii calendaristice au insumat 400-500 mm, ei bine in lunile aprilie si mai, in multe regiuni din sud-estul si estul Romaniei nu a plouat aproape deloc (mai ales in aprilie). Ne asteptam la ce este mai rau, la o seceta extrema, odata cu inceputul verii calendaristice, dar roata „meteorologica” s-a intors din nou si am avut parte de precipitatii in exces, chiar inundatii. In luna iunie, de exemplu, in sud si sud-est, precipitatiile cazute au fost intre 120 si 140 mm, deci a plouat aproape dublu fata de media multianuala pentru aceste zone. In unele regiuni din sud-vestul tarii, au cazut chiar si 200 mm precipitatii. Fermierii rasufla acum usurati, au scapat de „parjol”, in camp porumbul are o talie mai inalta de 2 metri, dar chiar si 2,5 metri, iar „fructificarea” se afla in grafic. Dar, in camp, nevazuti stau „la panda” micile vietuitoare, care, scapate de sub control, ne pot produce pagube, mai ales calitative de recolta si in aceasta perioada de vegetatie a culturii. 

In lume exista multe cercetari privind influenta schimbarilor climatice asupra evolutiei insectelor daunatoare, precum si relatiile dintre daunatori si parazitii&pradatorii acestora. Pe baza observatiilor efectuate in camp, in mai multe zone agricole de pe tot cuprinsul globului, atat in zonele cu climat temperat cat si in cele cu climat tropical, s-au elaborat modele matematice, care pot fi o unealta de lucru foarte importanta in prognoza si avertizare. Toate cercetarile desfasurate pe plan mondial au ajuns cam la aceeasi concluzie: in actualele conditii climatice (din ce in ce mai variabile si din ce in ce mai extreme), “lozul castigator” a fost tras de reprezentantii lepidopterelor, din care face parte si specia la care ma refer in acest articol, Helicoverpa armigera (sin. Chloridea obsoleta).

Recunoastere si mod de atac

Este o specie prezenta in multe zone ale globului, producand pagube financiare insemnate fermierilor, in situatii de atac mare. Daunatorul este polifag, semnalandu-se la peste 120 de specii de plante gazda, din familii botanice diferite. Cateva dintre speciile de plante care sunt atacate de omizile fructificatiilor sunt: porumb, floarea-soarelui, tomate, bumbac, dovlecei, in, tutun, hamei, lucerna, leguminoase anuale (lupin, soia) si perene sau plante ornamentale. De asemenea, insecta poate sa puna probleme si in pepiniere. Cercul mare de plante gazda este probabil unul dintre motivele pentru care exista multe denumiri sinonime ale acestei specii, in limba romana, cum sunt: omida capsulelor de bumbac, buha fructificatiilor sau omida fructificatiilor, s.a.

In prezent se foloseste mai mult denumirea populara omida fructificatiilor, fiind mai potrivita pentru situatia actuala. Cum ataca larvele acestei specii? La cultura de porumb, larvele aflate in primele doua stadii de dezvoltare se hranesc pe seama aparatului foliar al plantelor.

Incepand cu al treilea stadiu de dezvoltare, acestea se hranesc cu matasea, apoi cu boabele aflate in faza de lapte-ceara din varful stiuletelui, dupa care larvele patrund in cocean. Panusile stiuletilor de porumb pot prezenta perforatii in zona superioara, in locul unde larvele au patruns in interiorul stiuletilor. Daca in perioada premergatoare recoltatului, survin ploi, stiuletii de porumb atacati de omizi pot fi infectati cu ciuperci din genul Fusarium sau Aspergillus avand ca efect final o recolta cu continut ridicat in micotoxine, care nu va mai putea fi valorificata.

La tomate, larvele patrund in interiorul fructificatiilor producand pagube mari, atat din punct de vedere cantitativ, dar mai ales calitativ, recoltele nu mai pot fi valorificate, ceea ce inseamna o mare paguba pentru horticultor. Un lucru foarte interesant este legat de recunoasterea larvelor. Acestea prezinta o homocromie deosebita, culoarea lor poate sa varieze, inclusiv pe aceeasi planta gazda, de la diferite nuante de verde pana la rozaliu, brun sau chiar si negru, fapt ce face foarte dificila recunoasterea lor de catre un ochi neavizat. Exista si niste caracteristici comune dupa care pot fi recunoscute larvele, si anume prezenta unei linii duble pe mijlocul spatelui lor sau prezenta pe fiecare segment abdominal a cate patru negi de culoare mai deschisa, dispusi in forma de trapez. Dar cel mai reprezentativ este modul de atac, omizile aflate in stadii de dezvoltare avansate gasindu-se in fructificatii. La congresul de protectia plantelor desfasurat la Berlin, in august, 2015, intr-una dintre comunicarile stiintifice ale cercetarilor din India (ICRISAT) s-a mentionat faptul ca in zonele semi-aride de pe glob, pagubele estimate, din cauza atacului de Helicoverpa armigera sunt evaluate la 317 milioane dolari/an, in timp ce in zonele cu climat temperat, pagubele sunt si mai ridicate, de peste 2 miliarde de dolari anual! Aceste cifre scot inca o data in evidenta importanta economica a acestei specii si mai ales faptul ca trebuie sa fim in garda.

La noi in tara nu am cunostinta daca exista o centralizare a pagubelor produse de acest daunator in ultimii ani, dar tot mai multi fermieri si horticultori din zona de sud-est a tarii si nu numai, se plang ca au probleme din ce in ce mai mari cu omida fructificatiilor. In acest an am avut sansa sa particip la Congresul European de Entomologie, care s-a desfasurat in luna iulie, la Napoli (Italia). Intr-una dintre comunicarile stiintifice de la acest Congres s-a mentionat despre caracterul invaziv al acestui daunator, fiind o amenintare pentru multe tari, atat din zona temperata cat si din zona tropicala. Daunatorul are o viteza foarte mare de raspandire, de pana la 2000 km intr-o singura luna! Conform celor de la CABI, in 2018, omida fructificatilor se gaseste in Europa, Africa, India, sud-estul Asiei, Australia, America de Sud (estul Braziliei). De asemenea, exista suspiciuni ca acest daunator a ajuns si in Florida (SUA). In anul 2013, numai in Brazilia pagubele produse de omida fructificatiilor au ajuns la aproximativ 1 miliard de dolari, adica jumatate din pagubele globale produse agriculturii de aceasta insecta. Prin urmare, problema este una mare, iar omida fructificatiilor este din ce in ce mai prezenta (din pacate) si la noi in tara.

Combaterea acestei specii din cultura porumbuui este destul de dificila, deoarece exista o fereastra foarte scurta de timp cand se poate aplica tratamentul in vegetatie. Se recomanda amplasarea capcanelor entomologice (feromonale, luminoase) in lanul de porumb pentru a monitoriza prezenta adultilor. Avand in vedere ca perioada de depunere in masa a oualelor este la 3-5 zile de la aparitia adultilor, cam acesta este si intervalul optim de efectuare a tratamentului de la data capturarii primilor adulti in capcane. Daca ratam „fereastra” tratamentului si larvele patrund in fructificatii, nu prea mai avem cum sa intervenim.

Ca masuri de prevenire ale atacului, in manualele de entomologie agricola se recomanda efectuarea araturilor adanci de toamna (dupa culturile prasitoare), masura in urma careia se considera ca sunt distruse un numar insemnat de pupe din sol. De asemenea, se mai recomanda o fertilizare echilibrata pentru dezvoltarea rapida a plantelor sau distrugerea buruienilor, care pot fi gazde intermediare pentru omida fructificatiilor. In prezent multi fermieri au renuntat la aratura, preferand sistemul de lucrari minime ale solului.

Specia are si un numar insemnat de dusmani naturali cum ar fi o serie de himenoptere, cea mai importanta specie fiind Trichogramma evanescens. De asemenea, in literatura de specialitate s-a mentionat un virus care cauzeaza o poliedroza naturala, determinand paralizia larvelor, inmuierea, brunificarea si apoi innegrirea tegumentului pentru ca, in final tesuturile sa se descompuna. Se considera ca peste 97 % din omizi piereau in urma acestei viroze. Oare in prezent mai este acest raport sau mor mai putine insecte? La congresul international de protectia plantelor de la Berlin, in multe comunicari stiintifice s-a mentionat faptul ca dusmanii naturali ai insectelor daunatoare sufera mai mult din cauza schimbarilor climatice iar speciile de insecte daunatoare se pot adapta mai usor. Aceasta este o veste mai putin buna pentru fermieri. Daca s-au facut de-a lungul timpului tratamente excesive, entomofauna utila nu a fost ajutata, din contra.

Asadar, pe langa problemele cauzate la inceputul perioadei de vegetatie a porumbului de catre daunatorii Tanymecus dilaticollis (in sudul si estul tarii), Diabrotica virgifera virgifera (in vestul tarii), Agriotes spp. (in zonele favorabile, cu soluri grele) sau in a doua parte a vegetatiei de catre Ostrinia nubilalis, iata ca acum avem un alt daunator care ne da din ce in ce mai multe batai de cap.

In tot timpul asta o parte din factorii de decizie din UE (in special Franta, Germania sau Spania) viseaza sa scoata cu totul combaterea chimica!!! Fara indoiala ca traim niste vremuri ciudate!

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 243 – august 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News