Fara derogari, cum ar arata agricultura viitorului fara neonicotinoide?

Publicat de
  • Ce viitor vor avea culturile de porumb, floarea-soarelui si rapita, in tara noastra, fara tratamentul la seminte?
  • Vor avea fermierii solutii, eficiente, sigure si performante impotriva lui Tanymecus dilaticollis?

Sunt cateva intrebari la care fermierii, dar si toti cei implicati in agribusiness incearca sa gaseasca raspunsuri, dar si solutii. Cu toate ca, Uniunea Europeana a interzis folosirea insecticidelor din clasa neonicotinoidelor (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) in camp, agricultura Romaniei a fost grav afectata de aceasta decizie, si asta pentru ca suntem poate tara cea mai afectata de acest “flagel” numit Tanymecus dilaticollis.
In contextul in care zvonurile, opiniile neavizate primeaza in defavoarea argumentelor stiintifice, autoritatile romane, impreuna cu cercetarea agricola au organizat la finele saptamanii trecute un eveniment de presa, ce a avut ca tema neonicotinoidele si influenta lor asupra albinelor. Acest eveniment, care s-a organizat in Aula Academiei de Stiinte Agricole si Silvice Gheorghe Ionescu-Sisesti face parte dintr-o serie de alte evenimente ce au avut aceasta tema, si care s-au desfasurat pe parcursul anului 2018. Mai exact, este vorba despre proiectul ADER 4.1.5 „Realizarea unui sistem de monitorizare si cuantificare a afectelor trattamentului semintelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui si rapita asupra productiei agricole si a populatiilor de Apis melifera in conditiile agro-pedoclimatice specifice tarii noastre”, coordonator ICDPP Bucuresti- dr. ing. Carmen Mincea.
Pe parcursul intregului proiect, revista noastra a fost alaturi de organizori si parteneri (MADR, ASAS, ICDPP, SCDA Secuieni, INCDA Fundulea, ICD Apicultura, SCDA Pitesti), prezentand datele preliminare ale acestui proiect.


de la stanga la dreapta: presedintele ASAS, Valeriu Tabara si subsecretar MADR, Maricel Floricel Dima

Facem precizarea ca acest proiect s-a desfasurat pe 3 etape, unde in camp s-au efectuat modele experimentale, s-a determinat eficacitatea neonicotinoidelor, s-a monitorizat nivelul de atac al daunatorilor – aspect foarte important pentru a se demonstra de ce neonicotinoidele sunt necesare in Romania.

Dr. ing. Carmen Mincea: “Nimeni nu vrea sa omoare albinele”!

Cu ocazia organizarii evenimentului de presa, cei implicati in proiectul ADER 4.1.5 au precizat ca scopul principal a fost determinarea influentei insecticidelor neonicotinoide asupra albinelor melifere. In acest sens, s-au elaborat proceduri de recoltare a probelor, care au cuprins atat plante, in diferite faze de vegetatie, cat si polen, miere si albine. Probele au fost analizate din punct de vedere al nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin si tiametoxam. Sefa Laboratorului de Ecotoxicologie, din cadrul ICDPP Bucuresti, dr. ing. Carmen Mincea a declarat in cadrul evenimentului ca: “Nimeni dintre noi nu crede ca fara albine viata ar fi posibila. Fara albine, noi nu am mai avea hrana. Conform teoriei lui Albert Einstein, atunci cand albinele vor disparea omul va mai avea doar 4 ani de trait. Deci, nimeni nu doreste sa faca vreun rau, sau mai ales sa omoare albinele. Acest proiect a fost necesar, deoarece Romania are conditii speciale, nicio tara din Europa nu are daunatorii pe care noi ii avem si vorbesc aici de densitate si diversitate”.
Este important de subliniat ca, rezultate cercetarii sunt cu atat mai plauzibile cu cat determinarile s-au realizat in laboratoare acreditate ISO 17.025 din: Bulgaria, Franta si Germania, laboratoare recunoscute la nivel international. Probele au fost constituite din: portiuni de plante (rapita, porumb, floarea-soarelui), panicul cu polen la porumb, calatidii de la floarea-soarelui si inflorescente de la rapita. In acest context, dr. ing. Carmen Mincea a tinut sa spuna ca: “Nicio clipa sa nu va ganditi cumva ca vreunul din rezultatele pe care le veti vedea pot fi dirijate. Nu exista asa ceva.”

Ce spun rezultatele?

Din totalul de 85 de probe, in doar 15 probe, nivelul reziduurilor s-a situat peste limita de cuantificare a substantei active in proba (LOQ), ceea ce reprezinta 18% din totalul probelor analizate. Limitele maxime de reziduuri admise (MRL) sunt stabilite de catre UE pentru fiecare substanta activa si categoria de produs alimentar, referindu-se strict la consumul uman. “Sunt valori de reziduuri in plante care au depasit limita de cuantificare, doar la porumb  intalnindu-se aceasta situatie. La floarea-soarelui, toate au fost sub limita de cuantificare, adica nu a fost detectat absolut niciun reziduu. La fel s-a constatat si in rapita, atat in planta, cat si in miere. Trebuie sa fim constienti ca nu putem sa avem productii de porumb si de floarea-soarelui, deocamdata, fara neonicotinoide, aplicate la samanta”, a explicat Carmen Mincea.
Prezenta la eveniment, Alina Cretu, director executiv al Asociatiei Producatorilor de Porumb din Romania (APPR) a declarat ca: “Este binevenit un astfel de studiu pentru a da credibilitate atat organizatiilor de apicultori din Romania, cat si fermierilor din Romania. Noi avem nevoie de raspunsuri. Noi, ca fermieri, nu avem o atractie fatala pentru neonicotinoide, maine aceste neonicotinoide pot fi inlocuite cu oricare alt produs care este inregistrat, este omologat in Romania si combate o anumita problema, rezolva o anumita problema a fermierilor. Atat timp cat noi nu avem aceasta solutie, ne punem intrebari si speram ca cercetarea din tara asta, unde noi platim taxe si impozite, la fel ca si apicultorii, la fel ca si cetateanul roman, sa ne ofere cateva raspunsuri”.

Cum priveste industria apicola acest subiect?

In Aula Academiei a fost prezent si Adrian Siceanu, director stiintific al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura. Acesta a declarat ca: “A fost foarte dificil sa punem la punct metodele de investigatii pentru ca practic nu am avut un model, a trebuit sa le dezvoltam din mers, astfel incat probele prelevate sa fie corect prelevate. Ne-am lovit de o serie de probleme de organizare, pot sa va spun ca anul trecut rapita si floarea-soarelui au fost calamitate, a fost foarte greu ca din acele patru locatii de monitorizare sa obtinem probe relevante pentru analize (…)”.
Anul trecut, revista Sanatatea plantelor a realizat un fotoreportaj in care fermierii, care sunt si apicultori ne-au vorbit atat despre cauzele disparitiei coloniilor de albine, dar si despre tratamentele la seminte cu neonicotinoide. Potrivit acestora, una dintre cauzele disparitiei albinelor este legata si de schimabrile climatice. Dati click pe acest link pentru a putea citi acest fotoreportaj ( https://www.sanatateaplantelor.ro/viata-albinelor-afectata-si-de-schimbarile-climatice/)

Cercetarile trebuie sa continue…

In urma evenimentului, s-a ajuns la concluzia ca este foarte important ca aceste cercetari complexe sa continue, intrucat este nevoie de o perioada de cel putin 3 ani (un ciclu de cercetare complet) pentru elucidarea unor probleme de mare importanta economica, atat pentru productia vegetala, cat si pentru apicultura.
De asemenea, se impune determinarea cu multa responsabilitate stiintifica a nivelului de reziduuri nu numai pentru neonicotinoide, ci pentru toate substantele utilizate in protectia culturilor mentionate, astfel incat sa se poata determina cauzele care pot contribui la eventualele depopulari cu albine si sa se poata stabili cu precizie care este adevarata cauza care sta la baza fenomenului de disparitie a albinelor.

 

 

 

 

 

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 250 – martie 2019.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News

post-image
Știri

Stiati ca,

FENOVA SUPER (FOXTROT 69 EW) este erbicidul eficient in combaterea buruienilor monocotiledonate anuale din cultura de grau, inclusiv buruienile problema iarba vantului (Apera...
Citește mai mult