La ora la care scriu acest articol ar fi trebuit sa ne bucuram de apropierea sarbatorilor de iarna, sa ne batem cu bulgari de zapada, sa construim oameni de zapada, sa mergem in parc la sanius sau la patinaj pe gheata, asa cum eram obisnuiti in copilaria noastra. Ei bine, in zilele noastre nu mai este chiar asa…
La final de 2019, la mijloc de decembrie, din cauza unei mase de aer cald venita din nordul Africii, temperaturile au atins si valoarea de +21°C, in sud-estul tarii. Vremea arata mai degraba ca la mijloc de aprilie, nu ca in toiul iernii. In multe zone, temperaturile maxime au fost chiar si cu 14°C mai ridicate decat normalul perioadei. Anul 2019 a fost cel mai calduros an de cand au inceput masuratorile meteorologice si se pare ca se va incheia in acelasi trend. Pana la sfarsitul anului nu se anunta mari viscole si ger. E drept, se estimeaza ca temperaturile vor mai scadea, dar nici pe de parte sa avem o iarna grea, asa cum spuneau unele stiri alarmiste, ca vom avea cea mai grea iarna a secolului. Sigur, nu putem spune de pe acum cum va fi vremea in ianuarie si februarie, dar deocamdata putem afirma ca doar in prima saptamana a lui decembrie am avut temperaturi specifice sezonului rece. Dupa un debut secetos al toamnei, in special in septembrie, fermierii s-au bucurat de temperaturile ridicate inregistrate in noiembrie si decembrie. Culturile de rapita si cereale de toamna au reusit sa recupereze din intirzieri si, in general, se prezinta bine la finalul celei de-a doua decade a lui decembrie.
Dar iarna usoara poate sa vina la „pachet” cu dezavantaje pentru fermieri. Nu le vedem acum, ci in primavara. O iarna usoara inseamna cresterea atacului insectelor daunatoare in primavara viitoare.
Vin si cu niste exemplificari in acest sens.
La cultura graului, principalul daunator este plosnita cerealelor (Eurygaster spp.). Aceasta ierneaza ca adult, sub frunzarul padurilor (in special de stejar), aflate in apropierea culturilor agricole. In urma cercetarilor efectuate la INCDA Fundulea de catre Popov, s-a ajuns la concluzia ca, daca adultii acestei specii acumuleaza toate substantele de rezerva in corpul gras, mortalitatea lor, in cazul unei ierni normale este cuprinsa intre 10 si 25%. Daca iarna este usoara este posibil ca aceasta mortalitate sa fie mult mai scazuta.
Un alt daunator periculos la cultura graului este gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides). O data cu generalizarea tratamentului semintelor a fost considerata rezolvata problema. Se considera ca daunatorul este prezent doar ca element faunistic, cu densitati reduse, care nu mai poate pune probleme culturii graului in toamna. In prezent s-au interzis substantele active imidacloprid, clotianidin si tiametoxam folosite la tratamentul semintelor. Spre deosebire de porumb, mai exista alternative pentru tratamentul chimic al semintelor de grau, dar numarul substantelor active disponibile este scazut. In mod normal, larvele aflate in stadiul al II-lea ierneaza in sol, pana la topirea zapezii si cresterea temperaturii. Larvele pot iesi din hibernare si se pot hrani cu plantutele de grau si in mijlocul iernii, daca nu este zapada, iar temperatura solului pana la adancimea de 10 cm depasesete +3°C. Ori aceasta temperatura a fost depasita cu brio si in aceasta perioada! Gandacul ghebos trebuie monitorizat cu atentie in perioada urmatoare, pentru a nu avea surprize neplacute.
Iarna poate influenta si dinamica populatiei complexului de specii de afide daunatoare la cereale (Schizaphis graminum, Rhopalosiphum maydis, Sitobion avenae, Rhopalosiphum padi, Metopolophium dirhodum). Acestea ierneaza in stadiul de ou de rezistenta pe diferite graminee spontane sau cultivate (in cazul speciilor nemigratoare) sau pe specii de pomi sau arbusti fructiferi si ornamentali (in cazul speciilor migratoare). In literatura de specialitate se mentioneaza ca mai multe zile consecutive cu temperaturi scazute (sub -20°C) sau cu persistenta stratului de zapada (mai mult de 30 de zile) au ca efect distrugerea unui numar insemnat de oua de rezistenta. In cazul unei ierni usoare, fara zapada si cu temperaturi ridicate pentru aceasta perioada, populatiile de afide din primavara pot sa fie ridicate, daca si conditiile climatice vor fi favorabile. In ultimul timp, ierni cu temperaturi mai scazute de -20°C si cu persistenta stratului de zapada mai mult de 30 de zile nu prea am avut (exceptia a fost iarna din 2012, care a sosit mai tarziu, in ultima decada a lui ianuarie, dar a tinut pana la inceputul lunii martie).
La cultura porumbului, adultii ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) nu sunt influentati de conditiile de iernare din cauza faptului ca hiberneaza la o adancime de 40-80 cm, uneori pana la 100 cm.
In schimb, conditiile din timpul iernii pot influenta nivelul populatiei viermelui vestic al radacinilor porumbului (Diabrotica virgifera virgifera). Unii fermieri din vestul tarii isi puneau sperante intr-o iarna normala, care sa reduca densitatea populatei D. virgifera. Din pacate insa, in zonele din vestul tarii, unde se inregistreaza densitatile ridicate ale acestei insecte, ultimele ierni au fost destul de calde. Femelele de Diabrotica depun ouale in sol, la adancimea de 15-20 cm (uneori pot ajunge la 35 cm). In mod normal, o femela depune mai mult de 400 de oua, dar poate ajunge si la 1000. O iarna bogata in ninsori si cu geruri frecvente poate avea ca efect reducerea cu 2/3 a numarului de oua viabile in primavara. Din contra, o iarna blanda, cu temperaturi mari, fara precipitatii si vanturi puternice are un efect contrar, favorizand supravietuirea majoritatii oualor depuse. In ultimii ani, nu prea s-au inregistrat ierni grele in zona de vest a tarii. De asemenea, in prezent Diabrotica se gaseste aproape in toata tara.
Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) a inregistrat o crestere a atacului in ultimii ani, mai ales in zone agricole din vestul, sud-vestul si centrul tarii. Principala cauza o constituie conditiile favorabile din periada de depunere a pontei, eclozarea larvelor si patrunderea acestora in tulpini (ultima decada a lunii iunie – prima decada a lunii iulie). Insecta ierneaza ca larva in cocenii de porumb, tulpini de sorg, etc. In literatura de specialitate se mentioneaza ca, in cazul unei ierni grele, mortalitatea larvelor hibernante poate sa ajunga la 90%. Din contra, o iarna usoara, cu temperaturi ridicate, fara precipitatii, are drept rezultat o mortalitate scazuta a larvelor si, posibil, o populatie ridicata a daunatorului anul urmator. Tocmai de aceea se recomanda monitorizarea cu atentie a populatiilor de sfredelitor, prin amplasarea de capcane feromonale in camp pentru a urmari curba de zbor a adultilor si a se determina momentul optim in care se fac tratamentele in vegetatie (daca este cazul). Anul acesta a fost un atac foarte ridicat de Ostrinia, in sud-estul tarii!
Omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera) a pus probleme fermierilor din sudul si sud-estul tarii, in ultimii ani, la cultura porumbului, dar exista semnale ca s-au inregistrat atacuri si in cazul florii soarelui (la capitule) sau soia (semanata ca si cultura succesiva, dupa grau). De asemenea, insecta a pus probleme horticultorilor, prin atacurile la culturile de tomate, ardei, etc. Daunatorul ierneaza sub forma de pupa in sol, la adancimi cuprinse intre 7 si 25 cm. In cazul unor ierni usoare, fara precipitatii si fara geruri, mortalitatea pupelor hibernante este scazuta, avand ca posibil efect populatii ridicate in vara viitoare.
In concluzie, pentru majoritatea speciilor de daunatori enumerate mai sus, reiese faptul ca o iarna usoara are drept consecinta o mortalitate scazuta a formelor hibernante (oua, pupe, larve sau adulti) si populatii mai ridicate in primavara, in contextul in care, de la un an la altul, numarul de substante active pe care fermierii le pot folosi pentru combaterea acestor daunatori, fie ca tratament la samanta, fie ca tratamente in vegetatie (culturi de toamna, culturi de primavara) este din ce in ce mai scazut.
Ramane speranta ca vom avea o evolutie normala a vremii, in lunile ianuarie si februarie, fara sa favorizeze si mai mult evolutia populatiilor de insecte daunatoare.
