Fuzarioza (Fusarium oxyporum f.sp. lycopersici) este una dintre cele mai grave boli ale tomatelor. Apare anual, cu frecventa care poate atinge 40 – 50% si genereaza pierderi mari de recolta in sere si in solarii in conditiile in care soiurile sunt sensibile.
Simptome:
Primele simptome apar in perioada infloritului. Initial atacul incepe cu albirea nervurilor, apoi continua cu ingalbenirea si pierderea turgescentei frunzelor incepand cu cele bazale. In primele faze ale bolii frunzele isi recapata turgescenta in timpul noptii, insa ziua, treptat se ingalbenesc, se usuca si cad. Uneori, evolutia acestei boli este foarte rapida, planta ofilindu-se in totalitate in decurs de cateva zile. In timp ce soiurile sensibile pier repede dupa ce au fost atacate, cele rezistente sau tolerante raman in viata pana spre sfarsitul perioadei de vegetatie. Timpul de la aparitia primelor simptome pana la pieirea plantelor variaza in functie de soi, de conditiile de mediu etc. Radacinile (in special cele tinere, laterale) sunt brunificate si putrezite. Plantele atacate fructifica slab, fructele avand dimensiuni reduse; ele se maturizeaza inainte de vreme si au un colorit rosu aprins.
Dupa pieirea plantelor, ciuperca fructifica (in conditii de umiditate mai ridicata) pe radacini si colet fiind vizibil un mucegai roz-pal.
Un simptom foarte important pentru diagnosticarea bolii il reprezinta brunificarea vaselor, vizibila in sectiuni prin tulpina (Fig. 1), prin radacini sau prin petiolul frunzelor ofilite. Aceasta extindere a brunificarii vaselor conducatoare este elementul care deosebeste ofilirea fuzariana vasculara de fuzarioza radacinilor si coletului (F. oxysporum f. sp. radicis – lycopersici), caz in care brunificarea vaselor se observa doar la nivelul coletului (Iacomi, 2012).
Transmitere si raspandire
Patogenul este cunoscut ca unul tipic pentru supravietuirea in sol pentru perioade nedefinite de timp, prin spori de rezistenta (clamidospori). Infectia are loc prin patrunderea miceliului in perisorii absorbanti ai radacinilor, direct sau prin rani. Dupa dezvoltarea in radacini, miceliul invadeaza vasele lemnoase ale coletului si tulpinii provocand blocarea partiala sau totala a sevei, urmata de fenomenul de ofilire al plantelor. Fenomenul de ofilire mai poate fi determinat si de actiunea enzimelor pectolitice, de toxinele ciupercii si de gomele si tilele rezultate din metabolismul modificat al plantei.
Raspandirea patogenului se realizeaza prin intermediul apei de stropit, a curentilor de aer, instrumentelor, rasadului bolnav, resturilor vegetale. Perioada de incubatie variaza cu varsta, soiul si conditiile de mediu intre 4 si 32 de zile.
Factori de risc:
- temperaturile de 27-28℃ (peste 34℃ si sub nu apar simptome)
- umiditatea ridicata a solului
- aciditatea: pH = 5-5,6
- dezechilibru intre azot, fosfor si potasiu
- prezenta leziunilor pe radacini (la repicat, leziuni produse de nematozi sau alti daunatori).
Masuri de protectie
- cultivarea de soiuri/hibrizi rezistenti/toleranti
- tratarea semintelor inainte de semanat (termic sau chimic)
- dezinfectarea pamantului din rasadnite, toamna
- evitarea utilizarii frecvente a ingrasamintelor care favorizeaza acidifierea solului
- rotatia culturilor (4-5ani), in care tomatele sa nu urmeze dupa plante atacate de Fusarium oxysporum (pepeni, fasole, garoafe etc,)
- evitarea cultivarii tomatelor in soluri cu infectie de nematozi (specii de Meloidogyne), caz in care rezistenta plantelor la fuzarioza poate fi afectata
- distrugerea resturilor vegetale infectate
- distrugerea buruienilor
In ceea ce priveste combaterea chimica se pot face tratamente de dezinfectie a solului cu NEMASOL 510 sau RAISAN 51 – 700 l/ha (se aplica inainte de plantarea rasadurilor).
Fusarium oxyporum f.sp. lycopersici este un patogen de sol care odata instalat va fi foarte greu de combatut din cauza rezistentei indelungate in sol (10 ani).
Ing. Luminare Maria-Cristina
ICDPP Bucuresti
