Este o specie originara din America de Nord, identificata pentru prima data in Europa in 1977, iar in ultimii ani s-a raspandit in majoritatea tarilor din EPPO. In Romania a fost identificata pentru prima data in 1981 in serele de langa Bucuresti. Apare frecvent la culturile de tomate si vinete, dar si pe plante ornamentale.
Plante atacate, simptome si mod de daunare
Produce atacuri cu caracter generalizat cauzand pe frunze numeroase galerii sinuoase care reduc suprafata de asimilatie cu repercusiuni evidente asupra productiei. Este o specie polifaga, semnalata pe 28 de specii de plante-gazda. Insecta este considerata principalul daunator al tomatelor de sera (Fig. 1).
Este un daunator prezent la culturile de legume din spatiile protejate, avand principala sursa de infestare rasadurile provenite din serele inmultitor. Adultii se hranesc cu sucul celular din frunze si nectarul din flori.
Descrierea daunatorului
Adultul (Fig. 2) este o musca mica, de 1,3 – 2,3 mm, de culoare neagra-cenusie. Femela este mai mare decat masculul, cu aripile de 1,3 – 2,3 mm lungime. Scutelul este galben, perii ventrali de culoare galbena, pronotul si scutul de culoare neagra, cu reflexe cenusii. Oul are 0,2 – 0,3 / 0,15 mm si este de culoare cenusie. Larva este apoda, acefala, de circa 3 mm, initial transparenta, apoi portocalie. Larva prezinta posterior doua stigme triunghiulare. Pupa este de forma ovala de 1,8 – 2,3 / 0,5 – 0,7 mm, de culoare galbena-portocalie, bruna-aurie.
Biologia si ecologia daunutorului
Specia dezvolta 6-8 generatii / an. O generatie se dezvolta in 15-20 zile si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Adultul zboara dimineata, copulatia avand loc la 24 de ore de la aparitie. Cu ovipozitorul, femela perforeaza frunza plantei-gazda cauzand mici rani (de 0,15 – 0,30 mm in diametru), care servesc fie pentru hrana, fie pentru ponta. Perforatiile pentru hrana sunt mai adanci si vizibile cu ochiul liber. Aproximativ 15% dintre perforatii au oua. Femela depune 25 – 640 oua, traind 15-30 zile. Incubatia se face in 2-5 zile, iar dezvoltarea larvei in 4-7 zile. In sera apare o suprapunere de generatii. In general, prima generatie evolueaza in aprilie.
Dezvoltarea daunatorului in functie de temperatura
L. trifolii isi finalizeaza dezvoltarea de la ou la adult la temperaturi de 15º – 35ºC. Timpul de dezvoltare scade odata cu cresterea temperaturii, 8,4 zile la 35ºC. Mortalitatea este cea mai scazuta la 25°C pentru oua si larve si la 20°C pentru pupe. Cea mai mare mortalitate este la 15ºC pentru oua si la 35ºC pentru larve si pupe. Sunt diferente semnificative in ceea ce priveste longevitatea intre adultii de sex masculin si feminin, longevitatea femelelor fiind de doua ori mai mare decat a masculilor la toate temperaturile. Cea mai scazuta rata de senescenta este in intervalul de temperatura de 20 – 25°C. Ovipunerea atinge varful la 25ºC cu 215 oua per femela; la 15ºC si 35ºC, sunt depuse in medie 12 si, respectiv, 52 de oua.
Mijloace de raspandire
Mustele adulte au zborul limitat. Dispersarea pe distante lungi are loc prin materialul saditor al speciilor gazda. Florile taiate pot prezenta, de asemenea, un risc ca mijloc de raspandire. Trebuie remarcat ca durata de viata a crizantemelor in vaza este suficienta pentru a permite finalizarea ciclului de viata al daunatorului. L. trifolii nu sunt zburatori foarte activi, iar in culturile in care isi fac aparitia, mustele pot fi vazute mergand rapid pe frunze cu zboruri sacadate, scurte, catre frunzele adiacente. Transporturile extinse de flori taiate par sa fie modul in care aceasta specie isi extinde raspandirea.
Pagube economice
L. trifolii este inclus pe lista A2 a daunatorilor de carantina, de OEPP/EPPO din 1984. In China este considerat ca fiind cel mai important daunator pentru castraveti. Atacul agresiv provoaca caderea prematura a frunzelor, ceea ce poate duce la lipsa umbririi si la oparirea fructelor de catre razele solare. Prezenta minelor inestetice si a intepaturilor pe frunzele plantelor ornamentale poate reduce si mai mult valoarea plantelor. La plantele tinere si la rasaduri, atacul poate provoca intarzieri considerabile in dezvoltarea plantelor.
Combaterea daunatorului
Este foarte important controlul rasadului inainte de plantare pentru depistarea infestarii. Temperaturile scazute sunt nefavorabile insectei. Se recomanda aplicarea de tratamente cu produse chimice selective.
- MOSPILAN 20 SP / GAZELLE – 0,250 kg/ha (0,025%)
- MOSPILAN 20 SG / KRIMA 20 SG – 0,250 kg/ha (0,025%)
- VOLIAM TARGO – 0,8 l/ha
- VERTIMEC PRO – 1,2 l/ha
- LASER 240 SC – 0,05%
Se pot utiliza si mijloace biologice precum nematodul parazit Neoaplectana carpocapsae sau plosnita pradatoare Cyrtopeltis modestus.
Ing. Luminare Maria-Cristia
ICDPP Bucuresti
